[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 8.1.2008

COM(2008) 865 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind diversele sisteme de creștere a găinilor ouătoare, în special sistemele prevăzute de Directiva 1999/74/CE {SEC(2007) 1750}

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind diversele sisteme de creștere a găinilor ouătoare, în special sistemele prevăzute de Directiva 1999/74/CE

(Text cu relevanță pentru SEE)

1. CONTEXT

Directiva 1999/74/CE a Consiliului din 19 iulie 1999 stabilește standardele minime pentru protecția găinilor ouătoare[1] și prezintă în mod special prevederile aplicabile sistemelor de cotețe amenajate și neamenajate și sistemelor alternative (fără cotețe).

Directiva prevede că creșterea găinilor ouătoare în sisteme de cotețe neamenajate va fi interzisă de la 1 ianuarie 2012. De asemenea, directiva abilitează Comisia să înainteze Consiliului un raport pe baza unei opinii științifice privind diferitele sisteme de creștere a găinilor ouătoare, luând în considerare aspectele patologice, zootehnice, fiziologice și etologice, precum și impactul asupra mediului și sănătății. Raportul se întocmește și pe baza unui studiu al implicațiilor socio-economice ale diverselor sisteme și al efectelor acestora asupra partenerilor economici ai Comunității[2]. Directiva este completată de legislația privind înregistrarea unităților de creștere a găinilor ouătoare[3] și etichetarea ouălor[4], precum și aspectele referitoare la siguranța alimentară[5].

Protecția și bunăstarea animalelor reprezintă un aspect important în cadrul politicilor comunitare. Protocolul privind protecția și bunăstarea animalelor, anexat Tratatului CE de Tratatul de la Amsterdam, prevede că trebuie acordată o atenție deplină din partea Comunității pentru bunăstarea animalelor în formularea și aplicarea politicilor comunitare privind agricultura, transporturile, piața internă și cercetarea. Obiectivele primare și domeniile principale de acțiune identificate în Planul de acțiune comunitară privind protecția și bunăstarea animalelor[6], adoptat în 2006, sunt, de asemenea, relevante pentru prezenta comunicare.

2. DIVERSE SISTEME DE CREşTERE A GăINILOR OUăTOARE

2.1. Aspecte patologice, zootehnice, fiziologice și etologice

În noiembrie 2004, în urma unei cereri formulate de Comisie, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (AESA) a elaborat un raport științific și un aviz privind aspectele bunăstării asupra diverselor sisteme de creștere a găinilor ouătoare[7], care confirmă că sănătatea animalelor și aspectele comportamentale dețin o foarte mare importanță pentru bunăstarea animalelor. Referitor la sănătatea animală, avizul subliniază că bolile infecțioase pot apărea în orice sistem de găzduire, însă apariția lor diferă între sisteme. În timp ce în sistemele în aer liber contactul cu animalele sălbatice reprezintă un risc pentru sănătate, în sistemele din spații închise, un important factor de risc la adresa sănătății îl reprezintă contactul mai des între păsări, datorat unei densități animale superioare și unui mediu în care concentrarea patogenilor poate fi mai ridicată. În general, se poate concluziona că probabilitatea expunerii la agenți infecțioși și consecințele respective sunt influențate de factori de mediu, sisteme de gestionare și măsuri de igienă.

Referitor la principalele aspecte care ar putea afecta bunăstarea și sănătatea găinilor ouătoare în condiții de creștere, specialiștii au formulat următoarele aspecte:

- Ciugulirea vătămătoare reprezintă o problemă serioasă și poate duce la leziuni tisulare grave, canibalism și mortalitate. Riscul ciugulirii se diminuează odată cu îmbunătățirea calității metodelor de creștere, cum ar fi în sistemele extinse și atunci când cunoștințele deținute de persoanele cu competență în domeniu sunt sporite în ceea ce privește factorii de risc. Utilizarea sistematică a debecării pentru a controla ciugulirea vătămătoare este considerată de către specialiști drept o practică dureroasă.

- Canibalismul reprezintă o problemă neprevăzută care poate fi dificil controlată și care adesea are drept consecință o mortalitate ridicată. Acesta are consecințe mai grave în sistemele alternative[8], în special la găinile cu ciocuri intacte.

- Riscul fracturilor este mai scăzut la găinile aflate în cotețe amenajate și în sisteme alternative. Găinile crescute în aceste structuri au oase semnificativ mai solide și sunt mai puțin expuse riscului fracturii decât găinile aflate în cotețe neamenajate.

- Afecțiuni ale picioarelor sau deformarea iadeșului apar în special din cauza realizării necorespunzătoare a stinghiei.

- În ceea ce privește ratele mortalității în unele cotețe amenajate mari sau sisteme alternative, studiile cele mai recente indică[9] faptul că utilizarea celor mai dezvoltate cotețe amenajate sau sisteme alternative poate duce la rate scăzute ale mortalității.

Referitor la prioritățile comportamentale ale animalelor, avizul AESA concluzionează că găinile preferă să-și depună ouăle în cuiburi, preferabil închise și formate din materiale preformate sau care pot fi modelate. Prin urmare, crescătoriile ar trebui să dispună de cuiburi corespunzătoare, repartizate corespunzător. De asemenea, hrănirea, furajarea și probabil scăldarea în praf reprezintă comportamente cu prioritate ridicată. În plus, odihna și cocoțatul sunt aspecte importante pentru bunăstarea păsărilor și toate păsările ar trebui să se poată cocoța în același timp. În special, adăpostirea în timpul nopții pe o stinghie ridicată reprezintă o prioritate comportamentală, astfel cum sunt și alte mișcări necesare precum furajarea și scăldarea în praf. În cazul în care găinile nu pot desfășura astfel de comportamente cu prioritate ridicată, acest lucru poate conduce la o frustrare considerabilă, carențe sau răniri nefaste sănătății și bunăstării acestora.

În această privință, avantajele unei densități animale mai scăzute, cum este cazul în cotețele amenajate, au fost demonstrate. Cu toate acestea, câmpul comportamentelor accesibile este încă restrâns în cotețele amenajate, în comparație cu găinile aflate în sistemele alternative.

2.2. Sănătate publică și protecția mediului

Avizul și raportul AESA cuprind un capitol consacrat consecințelor diferitelor sisteme de găzduire pentru siguranța alimentară (riscuri microbiologice și chimice).

Cercetările efectuate până în prezent nu permit concluzia potrivit căreia este necesară interzicerea progresivă a unuia din sistemele de creștere existente din motive de sănătate publică.

Un studiu, realizat pentru Comisie în vederea examinării efectelor creșterii găinilor asupra mediului, a concluzionat, în 2005, că extinderea tuturor sistemelor intensive de producție a ouălor a avut un impact negativ semnificativ asupra calității apei, aerului și peisajelor[10]. Cu toate acestea, este din ce în ce mai evident că pe viitor, evoluțiile sistemelor de creștere a găinilor ouătoare[11] vor trebui să aibă în vedere toate aspectele privind dezvoltarea durabilă.

2.3. Proiecte relevante de cercetare cu finanțare comunitară

Proiectul de cercetare LayWel[12] ( “Welfare implications of changes in production systems for laying hens”), cofinanțat de Comunitate, a avut drept obiectiv optimizarea sistemelor de creștere a găinilor ouătoare și în special, a sistemelor de cotețe amenajate. Acest proiect, finalizat în 2006, a confirmat problemele în materie de bunăstare animală inerente creșterii în cotețe neamenajate. Cu excepția cotețelor neamenajate, s-a descoperit că sistemele alternative aveau capacitatea să ofere condiții satisfăcătoare de bunăstare a găinilor ouătoare, deși era necesară continuarea cercetărilor pe această temă. Ratele mortalității variază considerabil în funcție de caracteristicile crescătoriilor, respectiv numărul păsărilor, conceperea sistemelor, genotipuri și păsări debecate sau nu. Studiul subliniază că mortalitatea poate fi scăzută în sistemele de crescătorie cu cotețe mari amenajate.

Conform proiectului EGGDEFENCE[13], tipul sistemului de creștere, care nu reprezintă decât una din căile de contaminare posibile a oului, nu a avut repercusiuni asupra penetrării ouălor cu Salmonella. Prin urmare, au fost stabilite alte proiecte de cercetare și sunt în desfășurare, abordând diferite aspecte. Proiectul SAFEHOUSE[14] vizează, de asemenea, pe de o parte, să analizeze epidemiologia contaminării ouălor și colonizarea găinilor ouătoare cu Salmonella și alți agenți patogeni zoonotici aferenți mediului de creștere și, pe de altă parte, să realizeze studii de evaluare a riscurilor care vor permite descrierea și clasificarea riscurilor pentru consumatorii de ouă. În paralel, un proiect suplimentar, RESCAPE[15], vizează punerea în aplicare a unei strategii multidisciplinare atât la nivelul găinilor (reproducere), cât și la nivelul ouălor (mecanisme de apărare, decontaminare și trierea ouălor), pentru a reduce riscul ouălor improprii consumului uman din lanțul alimentar.

În final, proiectul Welfare Quality[16], care beneficiază de o finanțare comunitară, este axat pe integrarea bunăstării animalelor în lanțul alimentar de calitate. Datorită definiției indicatorilor de bunăstare animală și utilizării lor în scopul monitorizării condițiilor de bunăstare, vor fi disponibile instrumente pentru a răspunde cererii consumatorilor, care doresc să obțină informații fiabile și transparente cu privire la normele de bunăstare animală aplicate. Proiectul vizează optimizarea competitivității produselor care respectă bunăstarea animalelor.

2.4. Implicații socio-economice și consecințe pentru partenerii economici ai Comunității

Comisia a finanțat un studiu independent privind implicațiile socio-economice ale diferitelor sisteme de creștere a găinilor ouătoare[17] (studiul Agra CEAS). Studiul analizează dezvoltarea costurilor de producție și competitivitatea producătorilor UE cu privire la punerea în aplicare a cerințelor în domeniul bunăstării animale, simulând, de asemenea, situația UE după interzicerea cotețelor neamenajate, precum și a diverselor scenarii privind posibile schimbări viitoare care afectează piața ouălor în Europa. Date suplimentare privind consecințele socio-economice ale Directivei 1999/74/CE au fost, de asemenea, luate în considerare (a se vedea anexa).

Trebuie menționat că până în prezent, sunt disponibile date limitate cu privire la cotețele amenajate. Potrivit studiului Agra CEAS privind costurile de producție, variabile și fixe la nivelul UE, cresc conform standardelor mai ridicate de bunăstare animală. Într-un alt studiu, comandat de industria din sector, se precizează că sporirea costurilor de producție s-ar putea situa la aproximativ 10% în comparație cu cotețele neamenajate[18].

Cu toate acestea, costurile suplimentare pentru producția unui ou de găină crescută la sol în locul unui sistem neamenajat sunt estimate la 1,3 cenți, iar costurile suplimentare pentru producția unui ou de găină crescută în aer liber în loc de sistem neamenajat sunt de 2,6 cenți[19]. Având în vedere că costul mediu actual al producției unui ou într-o crescătorie cu cotețe neamenajate este de 9 cenți, trecerea de la cotețele neamenajate la cele amenajate poate crește costurile pentru fiecare ou cu mai puțin de 1 cent.

Potrivit studiului Agra CEAS, producătorii vor observa că marjele lor brute pe kilogramul de ouă vor crește proporțional de la cotețele neamenajate la sistemele de hale la sol și cele în aer liber. Cu sistemele de creștere în aer liber, marjele brute ale producătorilor sunt de două ori mai mari în comparație cu sistemele de cotețe neamenajate. În sistemele organice, marjele brute nu sunt la fel de mari precum cele din sistemele de creștere în aer liber. Analizând marjele brute, este evident că deși marjele cresc odată cu standardele de bunăstare animală mai ridicate, producția generală per fermă s-ar putea diminua.

În prezent, unele dezavantaje pentru producătorii UE sunt atenuate de factori precum tarifele și costurile de transport[20]. Importanța proximității producătorului UE de piață este relevantă pentru piața ouălor în coajă. Având în vedere durata limitată de stocare a ouălor în coajă, importurile din țări terțe privesc în principal ouăle prelucrate (uscate sau lichide), produse pentru care trebuie să se recunoască un deficit de competitivitate.

2.5. Atitudinea consumatorilor cu privire la bunăstarea găinilor ouătoare

În 2005 și 2006, la nivelul UE[21], au fost desfășurate două sondaje EUROBAROMETRU privind atitudinea consumatorilor față de bunăstarea animalelor. Aceste sondaje demonstrează că bunăstarea animală este un subiect bine cotat în rândul cetățenilor, obținând în medie 8 puncte din 10 în ceea ce privește importanța. În opinia cetățenilor, un domeniu prioritar de acțiune pentru bunăstarea animală îl constituie cel al păsărilor (găini ouătoare și pui de carne). Referitor la bunăstarea găinilor ouătoare, 44% dintre consumatori consideră că bunăstarea acestora ar trebui ameliorată cel mai mult, în comparație cu 42% pentru puii de carne și 28 % pentru porci. Un aspect important este acela că bunăstarea găinilor ouătoare a fost considerată nesatisfăcătoare de către 58% dintre respondenți. Datele demonstrează că consumatorii UE presupun, în mare parte, că dețin puterea de a influența standardele de bunăstare animală prin efectuarea unor alegeri în materie de consum. Cu toate acestea, consumatorii nu par a fi pe deplin mulțumiți de conținutul sistemelor actuale de etichetare, inclusiv cel pentru ouă.

Modelul actual de consum al europenilor arată că consumatorii cunosc diferitele sisteme de creștere a găinilor ouătoare și acordă atenție sistemului de producție indicat pe etichetă. 16% dintre respondenți precizează că în principiu își cumpără ouă provenite de la găini crescute în cotețe; 10% cumpără ouă provenite din sisteme alternative în spații închise, iar 38% provenite din sisteme în aer liber. 18% recunosc că nu acordă atenție sistemului de creștere, iar 8% dintre consumatori au afirmat că nu au cumpărat ouă niciodată.

Majoritatea cetățenilor UE (57%) au afirmat că sunt dispuși să plătească mai mult pentru ouăle provenite dintr-o crescătorie care respectă bunăstarea animalelor. Mai precis, 25% dintre respondenți s-au arătat dornici să plătească 5% mai mult, 21% să plătească 10% mai mult, 7% să plătească 25% mai mult, iar 4% sunt dispuși să plătească mai mult de 25%.

Rezultatele sondajelor EUROBAROMETRU sunt susținute de date privind dezvoltarea sistemelor alternative. Potrivit studiului Agra CEAS, ponderea găinilor ouătoare crescute în sisteme fără cotețe a sporit între 1993 și 2003 de la 3,56% la 11,93%.

O altă analiză a intereselor consumatorilor se desfășoară în prezent în cadrul proiectului Welfare Quality[22].

2.6. Înregistrarea unităților și etichetarea ouălor

În conformitate cu prevederile Directivei 1999/74/CE, Directiva 2002/4/CE a Comisiei obligă statele membre să înregistreze toate unitățile de producție a ouălor și să le acorde un cod care indică metoda de creștere, statul membru și numărul de înregistrare. Potrivit standardelor de comercializare a ouălor[23], ouăle incluse în clasa A vor fi ștampilate cu acest cod. În plus, sistemul de creștere trebuie indicat pe ambalaj, în termeni clar definiți și într-un mod vizibil ușor și perfect lizibil. Sistemele de creștere sunt specificate printr-o trimitere la Directiva 1999/74/CE cu cerințe suplimentare pentru ouăle provenite din sisteme în aer liber.

În general, ouăle din clasa A importate din țări terțe trebuie ștampilate cu codul ISO al țării de origine, precedat de mențiunea „standarde non-CE”, în cazul în care evaluarea Comisiei nu a indicat conformitatea cu standardele CE.

Sistemul actual de etichetare a ouălor nu prevede o diferențiere obligatorie între ouăle provenite de la găini crescute în cotețe amenajate sau neamenajate. Este permisă adăugarea, voluntar, a unei precizări în cazul în care ouăle provin de la găini crescute în cotețe amenajate.

În plus, un număr crescut de programe de etichetare care garantează respectarea bunăstării animale au fost stabilite în diferite state membre de către organizațiile crescătorilor, organizațiile active din domeniul bunăstării animale și unitățile de distribuție. Vizibilitatea și efectul asupra pieței se află în prezent în studiu[24].

2.7. Creșterea găinilor ouătoare și politica agricolă comună (PAC)

Referitor la posibilele avantaje pentru bunăstarea animală, sunt prevăzute măsuri în cadrul politicilor de dezvoltare rurală[25]. Un sprijin financiar comunitar poate fi acordat în favoarea investițiilor în exploatații agricole sau în favoarea prelucrării și comercializării produselor agricole în vederea ameliorării bunăstării animale.

2.8. Punerea în aplicare a Directivei 1999/74/CE

Majoritatea statelor membre au transpus corect Directiva 1999/74/CE. Cu toate acestea, până în prezent, în majoritatea statelor membre, producătorii au realizat un progres foarte mic referitor la introducerea cotețelor amenajate sau trecerea la sisteme alternative. Cu toate acestea, Comisia a fost informată de faptul că, în mai multe state membre, importanți comercianți cu amănuntul lucrează la elaborarea strategiilor pentru comercializarea ouălor produse în sisteme alternative.

În 2005, OAV a publicat un raport privind o serie de misiuni efectuate în 2004 și consacrate creșterii găinilor ouătoare. Aceste misiuni au furnizat probe potrivit cărora în unele state membre sunt în continuare dificultăți în punerea în aplicare a acestei directive. Fiecare stat membru vizat a furnizat ulterior Comisiei un plan de acțiune privind modul în care intenționează să abordeze aceste aspecte pe viitor. Serviciile Comisiei întreprind acțiuni în cazurile în care domeniile neconforme continuă să fie abordate într-o manieră nesatisfăcătoare.

3. CONCLUZII

Bunăstarea animală reprezintă o valoare cheie pentru cetățenii UE care par preocupați în mod special de bunăstarea păsărilor din crescătorii, în special a găinilor ouătoare. Prin Directiva 1999/74/CE a Consiliului, statele membre au convenit asupra diferitelor măsuri de stabilire a standardelor minime pentru protecția găinilor ouătoare, cu o punere în aplicare etapizată a unor prevederi, până în 2012, având în vedere impactul economic al măsurii.

Studiile au arătat că problemele privind sănătatea animală care apar în sistemele alternative pot fi reduse, în principal, sau chiar rezolvate printr-o gestionare sau o concepție corespunzătoare. Cotețele amenajate îmbunătățesc bunăstarea animală în comparație cu sistemele cotețelor neamenajate, iar continuarea optimizării pare posibilă pe viitor. Comparativ, cotețele neamenajate provoacă mai multe probleme ale bunăstării animale care sunt inerente sistemelor. Studii științifice au concluzionat că dezavantajele cotețelor neamenajate compensează posibilele avantaje ale parazitismului redus, ale bunei igiene și ale unei gestionări mai simple. Cercetarea mai amplă este și va continua să fie în continuare desfășurată pentru a evalua măsura în care sistemele de creștere pentru găinile ouătoare, oferă, printre altele, standarde optime de sănătate și bunăstare animală, precum și siguranță alimentară.

Anchetele au demonstrat că mai multe state membre întâmpină probleme cu punerea corectă în aplicare a Directivei 1999/74/CE. Comisia va monitoriza activ evoluțiile în acest domeniu prin desfășurarea de misiuni OAV și va acționa pentru a asigura o continuare corespunzătoare a misiunilor OAV.

Estimarea tendințelor de consum în statele membre UE 15 arată o creștere constantă a consumului ouălor de masă provenite din sisteme neamenajate[26].

Informațiile clare furnizate consumatorilor sunt indispensabile pentru a permite producătorilor să comercializeze ouă care provin din sisteme de creștere care respectă bunăstarea animală. În acest context, trebuie remarcat că ouăle prelucrate, spre deosebire de ouăle de masă, nu se supun în prezent niciunei cerințe legate de etichetare în ceea ce privește bunăstarea animală.

În prezent, deja unii comercianți cu amănuntul și agenți din industria alimentară comercializează, în principal, ouă provenite de la găini crescute în sisteme neamenajate. Cercetările se desfășoară în continuare pentru a analiza în ce mod comercianții cu amănuntul pot beneficia de diferitele tipuri de programe privind bunăstarea animală[27]. Orice amânare a interzicerii cotețelor neamenajate ar denatura concurența și ar penaliza acei producători care în prezent au investit deja în sisteme alternative sau cotețe amenajate, dovada dezvoltării științifice și tehnologice.

4. RECOMANDăRI

4.1. Crearea de noi oportunități pentru îmbunătățirea competitivității

Standardele ridicate de bunăstare animală aplicate în UE, inclusiv pentru găinile ouătoare, ar trebui promovate în calitate de avantaj comercial și competitiv la nivel european, utilizând mecanisme precum cele deja prevăzute și dezbătute în cadrul Planului comunitar de acțiune privind protecția și bunăstarea animală, cum ar fi:

- Sensibilizarea atât a sectorului public, cât și a celui privat, pentru a acorda prioritate sprijinului investițiilor științifice, informațiilor și educației în acest domeniu;

- Promovarea campaniilor de informare privind sistemele de creștere în cadrul oferit de standardele de comercializare a ouălor;

- Asigurarea cooperării între părțile interesate din lanțul alimentar (de exemplu producători, unități de transformare, comercianți cu amănuntul, distribuitori, consumatori, administrații, ONG-uri) ;

- Examinarea posibilității de realizare a unui cadru general UE pentru a permite etichetarea bunăstării animale pe baza indicatorilor de bunăstare și a programelor de certificare valabile la nivel european. Un astfel de studiu prospectiv ar trebui realizat în conformitate cu principiile generale ale „mai bunei reglementări”, în special prin evaluarea minuțioasă a impactului economic.

Comunicarea către consumatori privind standardele ridicate de bunăstare animală aplicate sectorului găinilor ouătoare ar trebui să cuprindă informații obiective referitoare la:

- metodele de producție aplicate,

- faptul că aplicarea standardelor mai ridicate de bunăstare animală ar putea implica costuri suplimentare pentru producători și

- impactul standardelor ameliorate de bunăstare animală asupra prețului ouălor.

Consumatorii ar trebui asigurați că ouăle pe care le cumpără sunt în conformitate cu valorile europene. Ameliorarea bunăstării animale în sistemele de creștere reprezintă un element de promovare a dezvoltării durabile, un principiu care reflectă acele valori[28].

Crescătorii ar putea fi recompensați pentru producerea de produse de primă calitate care se disting de celelalte și, prin urmare, ar putea beneficia de o majorare a prețului.

4.2. Modificarea noilor sisteme de creștere și PAC

Pe baza studiilor științifice, nu se recomandă modificarea prevederilor existente ale Directivei 1999/74/CE.

Modificarea noilor sisteme de creștere trebuie să fie susținută, în continuare, atât pe plan tehnic, cât și economic. Eforturile autorităților statelor membre ar trebui să se axeze pe furnizarea sprijinului tehnic pentru crescători și pe încurajarea acestora privind trecerea la noile sisteme de creștere, în conformitate cu valorile europene de care pot beneficia. Ar trebui avută în vedere posibilitatea de formare, astfel cum este prevăzută de Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

Relevanța PAC și în special politicile de dezvoltare rurală privind sectorul găinilor ouătoare ar trebui analizate și evidențiate mai mult, inclusiv sprijinul pentru investiții în exploatații agricole sau prelucrarea și comercializarea produselor agricole care vizează îmbunătățirea bunăstării animale. În cadrul PAC, este posibilă finanțarea campaniilor de comunicare care au drept scop recăpătarea încrederii consumatorilor în produsele agricole, inclusiv ouă. Acest lucru poate include sprijinirea inițiativelor de a îmbunătăți comunicarea cu cetățenii în privința bunăstării animale.

4.3. Cercetare

În cel de-al șaptelea program-cadru este propus un subiect privind „Îmbunătățirea sănătății animale, a calității și performanței produselor provenite din sisteme de creștere biologice și sisteme cu consumuri reduse, prin integrarea reproducerii și tehnici de gestionare inovatoare”[29]. Descrierea subiectului include sistemele de producție de păsări. În plus, sunt prezentate alte subiecte privind utilizarea instrumentelor genomice și a geneticii în producția animalieră.

Cercetări mai ample ar trebui promovate și prioritizate pentru optimizarea sistemelor de creștere a găinilor ouătoare și reducerea problemelor privind sănătatea și bunăstarea, care sunt legate de selecția genetică. Ar trebui promovată cercetarea privind oportunitatea sistemelor neamenajate .

Odată prezentați în cadrul proiectului Welfare Quality, indicatorii de bunăstare animală și sistemele fiabile de monitorizare a exploatațiilor vor trebui actualizate și evaluate în continuare. De asemenea, cercetarea oportunităților de comercializare a produselor care respectă bunăstarea animală, desfășurată în cadrul acestui proiect, ar trebui continuată.

Rolul bunăstării animale în strategia de dezvoltare durabilă ar trebui evaluat în continuare.

[1] JO L 203, 3.8.1999, p. 53.

[2] Toate studiile și documentele de poziție în sensul prezentei comunicări sunt enumerate în documentul de lucru al Comisiei nr. SEC(2007) 1750. Toate documentele la care se face trimitere în respectivul document sunt citate în original.

[3] Directiva 2002/4/CE a Comisiei din 30 ianuarie 2002 de înregistrare a unităților de creștere a găinilor ouătoare, reglementată de Directiva 1999/74/CE a Consiliului (JO L 30, 31.1.2002, p. 44).

[4] Regulamentul (CE) nr. 1028/2006 al Consiliului privind standardele de comercializare aplicabile ouălor (JO L 186, 7.7.2006, p. 1) și Regulamentul nr. 557/2007 al Comisiei de stabilire a normelor detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1028/2006 al Consiliului privind standardele de comercializare a ouălor (JO L 132, 24.5.2007, p. 5).

[5] Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind igiena produselor alimentare (JO L 139, 30.4.2004, p. 1) și Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).

[6] COM (2006) 13 final.

[7] Avizul Comitetului științific privind sănătatea și bunăstarea animalelor, în urma unei solicitări din partea Comisiei privind aspectele de bunăstare ale diverselor sisteme de creștere a găinilor ouătoare.

[8] Sisteme neamenajate, astfel cum este menționat la capitolul I din Directiva 1999/74/CE.

[9] LayWel, modulul 3, p. 58 și următoarele.

[10] http://ec.europa.eu/agriculture/eval/reports/pig_poultry_egg/eggsum_en.pdf.

[11] Noua strategie UE privind dezvoltarea durabilă, http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/06/st10/st10117.en06.pdf.

[12] http://www.laywel.eu/

[13] http://ec.europa.eu/research/agriculture/projects/qlrt_2000_01606_en.htm

[14] http://www.safehouse-project.eu/index.php?rub=Egg_contaminating_zoonotic_pathogens. Proiectul cu o durată de trei ani a început la data de 1 octombrie 2006.

[15] http://www.rescape-project.eu. Proiectul cu o durată de trei ani a început la data de 1 octombrie 2006.

[16] http://www.welfarequality.net.

[17] “Study on the socio-economic implications of the various systems to keep laying hens”, raport final pentru Comisia Europeană, Agra CEAS Consulting Ltd., versiune actualizată 2005.

[18] “Impact of EU Council Directive 99/74 “welfare of laying hens” on the competitiveness of the EU egg industry” p. 21.

[19] cf. " Alternatives to the barren battery cage for the housing of laying hens in the European Union" Compassion in World Farming , pe baza studiului socio-economic al Comisiei, p. 27.

[20] Cf. “Impact of EU Council Directive 99/74 “welfare of laying hens” on the competitiveness of the EU egg industry” .

[21] “Attitudes of consumers towards the welfare of farmed animals” și "Attitudes of EU citizens towards Animal Welfare" , cf. anexei "Studii".

[22] http://www.welfarequality.net.

[23] Regulamentul (CE) nr. 1028/2006 al Consiliului și Regulamentul (CE) nr. 557/2007 al Comisiei

[24] Cf. de exemplu Welfare Quality Reports nr. 3.

[25] Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) (JO L 277, 21.10.2005, p.1)

[26] "Trends in laying hen numbers and the production and consumption of eggs from caged and non-caged production systems", Agra CEAS, p. 18.

[27] "Retailers dealing with welfare schemes", p. 48.

[28] Noua strategie UE privind dezvoltarea durabilă, http://register.consilium.europa.eu/pdf/en/06/st10/st10117.en06.pdf. cf. de asemenea "Good Practice Note Animal Welfare in Livestock Operations", International Finance Corporation, http://www.ifc.org/ifcext/enviro.nsf/AttachmentsByTitle/p_AnimalWelfare_GPN/$FILE/AnimalWelfare_GPN.pdf.

[29] Tema 2, Cerere 2A FP7-KBBE-2007-1-3-07, 2007/C133/07 din 15 iunie 2007.