52007DC0568

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 3.10.2007

COM(2007) 568 final

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR

Parteneriat pentru comunicarea privind Europa

{COM(2007) 569 final}{SEC(2007) 1265}{SEC(2007) 1267}

CUPRINS

INTRODUCERE 3

1. COMUNICARE COERENTĂ ŞI INTEGRATĂ 4

2. IMPLICAREA CETĂŢENILOR 6

2.1 Acţiune la nivel local 7

2.2 Cetăţenie europeană activă 9

3. CREAREA UNEI SFERE PUBLICE EUROPENE 10

3.1 Dimensiunea politică 10

3.2 Media şi serviciile de informare 11

3.3 Înţelegerea opiniei publice europene 13

4. CONSOLIDAREA METODEI PARTENERIATULUI 14

4.1 Colaborarea cu statele membre 14

4.2 Colaborarea cu instituţiile europene 15

4.3 Acord interinstituţional privind comunicarea 16

5. CONCLUZII 16

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR

Parteneriat pentru comunicarea privind Europa

INTRODUCERE

La cincizeci de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, Uniunea Europeană este în continuă transformare şi înnoire pentru a valorifica la maxim oportunităţile şi pentru a răspunde provocărilor din domenii precum globalizarea, eficienţa şi independenţa energetică, mobilitatea, competitivitatea, migraţia, securitatea şi schimbările climatice. În prezent, Uniunea Europeană este mai întinsă, mai diversă şi se ocupă de problematici din ce în ce mai complexe, pentru care valoarea adăugată a UE este semnificativă, dar nu şi uşor de comunicat.

Acest nou context necesită o modalitate de lucru mai sofisticată care să se bazeze în mare parte pe parteneriatul dintre diverşii factori interesaţi din societatea europeană pentru a avea rezultate importante pentru cetăţenii europeni şi care să fie dezbătute în mod adecvat cu aceştia. Potrivit datelor disponibile, cetăţenii europeni au convingerea profundă că societăţile noastre pot răspunde la provocările actuale numai colaborând la scară europeană. Astfel, în prezent, această reorientare a obiectivului şi a centrului de atenţie al Uniunii corespunde îndeaproape aspiraţiilor cetăţenilor.

Astăzi, mai mult decât oricând, este necesar ca dezbaterea privind Europa să fie comunicată dincolo de cadrul instituţiilor, cetăţenilor acesteia. Acest lucru a fost pus în evidenţă de Consiliul European din iunie 2007 care a subliniat importanţa crucială a unei comunicări sporite cu cetăţenii europeni, care să asigure o informare completă privind Uniunea Europeană şi care să-i implice într-un dialog permanent[1]. Aspectul acesta va fi deosebit de important pe parcursul procesului de ratificare a Tratatului de reformă şi pe măsură ce ne apropiem de alegerile europene din 2009.

Această provocare se adresează nu numai Comisiei, ci şi tuturor instituţiilor şi organismelor UE, precum şi statelor membre. O politică privind comunicarea adecvat concepută şi beneficiind de resursele corespunzătoare reprezintă un element esenţial în ansamblul politicilor UE. Politica trebuie să combine apropierea de cetăţeni cu un nivel important de cuprindere a teritoriului Uniunii şi a teritoriului de dincolo de frontierele actuale ale acesteia, în ţările care aspiră să devină membre, cât şi în restul lumii.

Prezenta Comisie a adoptat deja trei iniţiative bazate pe procesul de ascultare a opiniilor, comunicare şi raportarea la nivel local. Planul de acţiune[2] a inaugurat o reformă internă majoră în ceea ce priveşte utilizarea de către Comisie a resurselor de comunicare. Planul D[3] a creat un cadru pe termen lung pentru ca dialogul cu cetăţenii să continue dincolo de dezbaterea actuală privind „viitorul Europei”. Mai recent, Cartea albă privind politica europeană de comunicare[4] a promovat o comunicare cu o dublă orientare, care implică o participare publică activă a cetăţenilor şi a schimbat centrul de atenţie de la o abordare cu baza la Bruxelles, la o abordare raportată la nivel local.

Prezenta comunicare valorifică rezultatele iniţiativelor menţionate anterior[5] pentru a consolida activităţile actuale şi pentru a defini o serie de propuneri concrete care ar servi ca bază pentru o politică sporită de comunicare pentru Uniunea Europeană, respectându-se autonomia diferitelor instituţii. Obiectivul global este consolidarea coerenţei şi sinergiilor dintre activităţile întreprinse de diferite instituţii ale UE şi de statele membre pentru a oferi cetăţenilor un acces îmbunătăţit şi o mai bună înţelegere a impactului politicilor UE la nivel european, naţional şi local. O astfel de politică va lua în considerare preocupările esenţiale ale cetăţenilor, pentru care informaţiile privind UE par dezorganizate, dispersate şi greu de înţeles. Problematicile UE sunt în principal văzute prin prismă naţională şi sunt rareori prezentate în context transnaţional, în ciuda faptului că numeroase provocări practice cu care se confruntă cetăţenii pot fi rezolvate numai la nivel european. În plus, cunoştinţele cetăţenilor despre UE, instituţiile şi politicile acesteia sunt destul de restrânse. Înainte de toate, statele membre ar trebui să abordeze această situaţie prin sistemele de învăţământ pentru care sunt responsabile. În egală măsură, ar trebui să se ocupe de aceasta platformele democratice, inclusiv partidele politice de la nivel naţional şi european, cărora le revine responsabilitatea de a transmite opinii divergente pentru a anima şi structura dezbaterea publică privind problematicile UE.

La rândul ei, Comisia va consolida activităţile sale de comunicare prin furnizarea de informaţii şi angajarea în dezbaterile şi discuţiile cu cetăţenii în context naţional, regional şi local, promovând astfel cetăţenia europeană activă şi contribuind la dezvoltarea unei sfere publice europene. Comisia consideră deopotrivă că tuturor factorilor implicaţi în procesul de luare a deciziilor la nivelul UE le revine responsabilitatea asigurării comunicării privind aspectele europene. Prin urmare, Comisia intenţionează să lucreze într-un parteneriat strâns cu celelalte instituţii ale UE, păstrându-şi în acelaşi timp în întregime prerogativele sale instituţionale, şi invită statele membre şi toţi factorii interesaţi de priorităţile anuale specifice de comunicare să îndeplinească acest obiectiv. Pentru a sprijini acest parteneriat, Comisia propune un acord interinstituţional (AII) pentru a structura procesul de comunicare la nivelul UE şi pentru a invita toţi factorii să se angajeze să lucreze în cadrul instituţional coerent şi flexibil propus. Aceasta va permite dezvoltarea unui plan anual comun de activitate pentru priorităţile specifice în materie de comunicare la nivelul UE.

1. COMUNICARE COERENTĂ ŞI INTEGRATĂ

Activităţile de comunicare ale Comisiei îşi propun să creeze şi să alimenteze schimburi, dezbateri şi înţelegere între instituţiile europene, publicul larg, societatea civilă organizată şi publicul specializat de la nivel european, naţional, regional şi local. În plus, dialogul cu cetăţenii şi consolidarea transparenţei ar trebui privite ca parte integrantă a oricărui aspect. Prin urmare, unor asemenea activităţi ar trebui să li se consacre timp şi o parte cuvenită din resursele disponibile.

Un număr important de departamente din cadrul Comisiei asigură desfăşurarea activităţilor în materie de comunicare, prin intermediul mediei audiovizuale, internetului, presei scrise, publicaţiilor, evenimentelor şi centrelor de informare. Pentru a asigura cel mai bun impact posibil, trebuie să integrăm aceste mijloace în mod eficient şi să mobilizăm toate resursele disponibile într-un mod coerent.

Serviciul purtătorului de cuvânt va reprezenta în continuare o piatră de temelie a politicii de comunicare a Comisiei şi se va concentra asupra difuzării de ştiri privind Comisia către presa scrisă şi media audiovizuală la Bruxelles şi în afara acestuia, precum şi asupra oferirii de răspunsuri la întrebările mediei. În plus, Comisia a adoptat recent o strategie privind comunicarea internă şi implicarea personalului[6] care încurajează o sporire a numărului de membri ai personalului care au contacte cu publicul şi cu media. Strategia include informarea şi instruirea personalului, precum şi formarea unui grup de vorbitori din rândul serviciilor Comisiei. În special, personalul din funcţiile superioare ar trebui implicat şi format pentru a comunica privind politicile UE şi pentru a participa la dezbateri publice, precum şi pentru a deţine un rol important în relaţiile cu media, completând impactul activităţii mediatice a comisarilor.

Comisia va continua să lucreze cu diverşi multiplicatori de informaţie pentru a-i sprijini să ofere informaţii cetăţenilor la faţa locului. O serie de activităţi în desfăşurare asigură deja elemente esenţiale pentru o politică eficientă de comunicare, promovând transparenţa şi deschiderea („Iniţiativa europeană privind transparenţa”[7]), apropierea Europei de cetăţeni („O agendă pentru cetăţeni – rezultate pentru Europa”[8]), cetăţenia europeană activă (programul Europa pentru cetăţeni[9]), precum şi cultura europeană („O agendă europeană pentru cultură într-o lume în curs de globalizare”[10]).

Este posibilă sporirea în continuare a vizibilităţii acţiunii UE la toate nivelele şi demonstrarea utilităţii acesteia pentru cetăţeni . Comisia cooperează cu statele membre pentru comunicarea acţiunilor UE din diferite domenii politice. Autorităţile de management trebuie să îndeplinească cerinţele minime de comunicare în domeniile politicii de coeziune, de mediu şi politicii de dezvoltare rurală. Statelor membre le revine obligaţia legală de a oferi publicului larg, precum şi potenţialilor beneficiari informaţii privind programul[11]. În cazul în care nu există obligaţii legale, Comisia va asigura totuşi că procesul de comunicare este parte integrantă din ansamblul de iniţiative şi programe.

Activităţile în materie de comunicare ale Comisiei din ţările terţe sunt destinate să consolideze imaginea UE ca protagonist global şi să instaureze relaţii favorabile prin intermediul diplomaţiei publice proactive, sprijinind astfel Comisia să-şi îndeplinească obiectivele politice externe. Aceasta se bazează pe o strategie comună între departamentele responsabile de politicile externe specifice, asigurându-se o coerenţă sporită acţiunilor şi o mai mare sinergie în procesul de comunicare a diferitelor politici. De asemenea, se permite o creştere a vizibilităţii acestora. Cea mai mare parte a acestor acţiuni se realizează cu participarea activă a delegaţiilor Comisiei. Comisia va prezenta Grupului interinstituţional pentru informare (GII) un document privind comunicarea UE în ţările terţe.

Pe baza obiectivelor strategice multianuale ale Comisiei, pentru prima dată, în strategia politică anuală (SPA) de anul acesta, s-au identificat iniţiative esenţiale care deţin un impact major asupra comunicării. În viitor, aceasta va constitui o caracteristică a SPA. Ulterior, aceste priorităţi specifice în materie de comunicare sunt incluse în programul de activitate legislativă a Comisiei (PALC).[12] Comisia intenţionează să îmbunătăţească coordonarea activităţilor de comunicare din cadrul tuturor serviciilor aferente privind aspectele transversale care îi vizează pe cetăţeni prin înfiinţarea de echipe specializate pentru proiecte [13] care să elaboreze un plan de comunicare în care să se menţioneze instrumentele, resursele şi metodele de evaluare. [14] Pachetul „Energie/schimbări climatice” din ianuarie 2007 a reprezentat una dintre primele încercări de acest gen de abordare integrată a comunicării. Prin valorificarea experienţei dobândite, această metodă de lucru va fi îmbunătăţită şi aplicată ori de câte ori este posibil .

Propunerile din prezenta comunicare pot fi puse în aplicare în cadrul programului financiar multianual existent. [15] Dispunând de resurse limitate, propunerile vor necesita totuşi îmbunătăţiri semnificative ale eficienţei şi o sporire a sinergiilor, prin mobilizarea resurselor respective pentru comunicarea privind Europa şi prin includerea activităţilor de comunicare în cadrul planurilor anuale de management.

2. IMPLICAREA CETĂŢENILOR

Mai mult de opt din zece europeni consideră că este important să fie informaţi cu privire la aspectele europene. Şapte din zece europeni vor să cunoască mai multe despre drepturile lor ca cetăţeni. Aproximativ două treimi dintre europeni sunt de părere că informaţiile disponibile privind UE sunt utile şi interesante, dar aproape la fel de mulţi le estimează ca fiind insuficiente.[16] Se manifestă dorinţa pentru o dezbatere mai deschisă în care cetăţenii să-şi exprime opiniile pentru a influenţa luarea de decizii la nivelul UE.

În conformitate cu concluziile recente ale Consiliului European, Comisia dezvoltă structuri, mijloace şi competenţe adecvate pentru a-şi îndeplini obligaţia de a asigura informaţii pertinente şi de a implica cetăţenii în procesul de dialog şi dezbatere. În 2006 s-au lansat primele şase proiecte transnaţionale ale societăţii civile din cadrul Planului D. În 2007 o a doua serie de proiecte a beneficiat de sprijin, de data aceasta pe plan local, publicul ţintă fiind, în principal, tinerii şi femeile. În lunile următoare, Comisia va face bilanţul rezultatelor Planului D şi va prezenta propuneri pentru a extinde dezbaterea democratică în întreaga Europă. Bilanţul va fi realizat în paralel cu procesul de ratificare a Tratatului de reformă de statele membre, precum şi cu perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European. Până în 2008-2009 se va lansa un al treilea grup de proiecte ale societăţii civile, inclusiv sprijinirea de iniţiative pentru a mări rata de participare a electoratului la următoarele alegeri europene.

Cadrul reînnoit al Planului D va avea deopotrivă ca obiectiv implicarea numeroşilor parteneri angajaţi în dezvoltarea Uniunii Europene, inclusiv ONG-uri, asociaţii profesionale şi numărul crescând de întreprinderi care vor să cunoască mai multe despre Europa, politicile, programele şi procesele acesteia. Resursele şi cunoştinţele acestora în materie de comunicare sunt adesea deosebit de importante, iar Comisia va încerca să dezvolte parteneriate cu aceştia pentru a comunica privind subiecte de interes general, precum schimbările climatice şi lupta împotriva xenofobiei.

În acest context, multilingvismul este fundamental. În ultimii ani, Comisia şi-a dublat numărul de limbi în care comunică. În egală măsură, Comisia a înfiinţat o reţea de antene pentru multilingvism în cadrul reprezentanţelor. În cazul unor resurse limitate, compromisurile dintre sporirea volumului de informaţii publicate şi creşterea audienţei apar drept inevitabile şi vor necesita o abordare coerentă.

2.1. Acţiune la nivel local

Comunicarea la nivel regional şi local este esenţială pentru implicarea cetăţenilor într-o dezbatere europeană, iar experienţa noastră în punerea în aplicare a Planului de acţiune şi a Planului D a confirmat acest lucru. Proiectul pilot de suplimentare a personalului din domeniul comunicării în unsprezece dintre reprezentanţele Comisiei în statele membre şi în patru birouri regionale a permis o modificare majoră a numărului şi a calităţii activităţilor destinate să promoveze dezbaterea europeană în cadrul culturilor politice naţionale[17]. Comisia consideră importantă acţiunea de valorificare a acestei experienţe reuşite şi, în funcţie de rezultatele evaluării actuale a tuturor activităţilor de comunicare în desfăşurare, va analiza posibilitatea de a o consolida şi de a o prelungi.

La activităţile consolidate ale reprezentanţelor pilot s-a adăugat contribuţia a peste 400 de centre de informare Europe Direct care furnizează informaţii privind UE la nivel local şi regional, inclusiv în zonele rurale. Începând din 2008, Comisia va deschide noi centre de informare Europe Direct în Bulgaria şi România. Anul viitor, Comisia va lansa, de asemenea, o cerere de propuneri pentru reînnoirea întregii reţele de pe cuprinsul UE-27. Aceasta va îmbunătăţi în continuare acoperirea geografică şi va asigura că centrele pot oferi informaţii privind priorităţile în materie de comunicare, precum şi privind alte aspecte care sunt esenţiale pentru cetăţeni.

În egală măsură, Comisia gestionează un număr semnificativ de reţele de informare şi asistenţă care acoperă domenii politice specifice, precum EURES, ERA-MORE[18], SOLVIT[19], Centrele Euro Info şi Centrele releu pentru inovare. [20] Centrele reprezintă multiplicatori de informaţie şi elemente de legătură unice cu un număr important de factori care acţionează la nivel local şi regional (organizaţii ale partenerilor sociali, universităţi, întreprinderi, servicii de ocupare a forţei de muncă, camere de comerţ, centre de limbi străine şi de formare). Comisia va lua în considerare fezabilitatea unei coordonări mai strânse a acţiunilor între aceste centre care va creşte capacitatea Comisei de comunicare. Prin Reţeaua de comunicare externă se analizează posibilităţile de creştere a sinergiei între reţele, în special în ceea ce priveşte priorităţile specifice de comunicare. Un grup interservicii a fost înfiinţat pentru a analiza modul în care diferite reţele ale Comisiei ar putea coopera în cadrul unui Serviciu de asistenţă pentru piaţa unică.

Pe lângă asigurarea comunicării cu publicul şi cu societatea civilă, reprezentanţele îşi vor intensifica activităţile prin organizarea vizitelor comisarilor în regiuni,[21] precum şi prin sprijinirea eforturilor de a oferi informaţii ziariştilor regionali şi locali prin intermediul atât al unor tehnologii media moderne, cât şi al mijloacelor tradiţionale. Implicarea altor organisme ale UE, precum agenţiile UE descentralizate, va furniza exemple concrete de iniţiative UE în serviciul cetăţenilor. Reprezentanţele şi birourile de informare ale Parlamentului European conlucrează pentru a stabili legături mai strânse. În majoritatea cazurilor, reprezentanţele şi birourile de informare se situează în acelaşi spaţiu din Casele Europei. Situarea lor în acelaşi spaţiu permite sporirea vizibilităţii acestora şi intensificarea acţiunilor comune, păstrându-se în acelaşi timp identităţile distincte ale acestora.

În 2007-2008 se lansează un proiect pilot comun cu Parlamentul European, destinat înfiinţării de spaţii publice europene pentru a găzdui o varietate largă de activităţi europene. Proiectul debutează la Casele Europei din Tallinn, Dublin şi Madrid. Faza pilot a acestor spaţii publice europene va atrage un public nou şi va genera o nouă imagine vizuală – una care este, de asemenea, mai orientată către generaţia mai tânără. În calitate de „locuri de întâlnire” pentru cetăţeni, ONG-uri, factori politici şi media, spaţiile publice europene vor fi concepute să găzduiască expoziţii, filme, reuniuni, vizite, discuţii, forumuri de discuţie şi conferinţe care pun accentul în primul rând pe societatea civilă, politică, educaţie, învăţământul universitar, grupuri de reflecţie şi lumea culturală. Aceste spaţii îşi vor aduce o contribuţie concretă la punerea în aplicare a „Agendei europene pentru cultură într-o lume în curs de globalizare”. Se vor stabili legături cu reţeaua institutelor naţionale culturale (EUNIC) pentru promovarea diferitelor programe culturale şi a altor iniţiative sprijinite de instituţiile UE, cooperându-se în acelaşi timp cu reţelele regionale şi locale, cu societatea civilă şi cu media pentru a atinge un public cât mai larg în zonele urbane şi rurale. Spaţiile publice europene vor oferi noi facilităţi, precum un centru de conferinţe, un birou de informare, o sală de expoziţie şi o sală de lectură. Unele dintre aceste facilităţi pot exista deja, dar deschiderea spaţiilor şi eforturile de a atrage noi factori pentru a intra în dialog cu Comisia şi Parlamentul vor genera un nou mediu.

Prin prisma experienţei pozitive a comunicării în materie de reformă a sectorului vinului, iniţiativele politice ale UE ar putea fi prezentate de specialişti în politici părţilor interesate şi publicului larg în ziua adoptării iniţiativelor, simultan la Bruxelles şi în statele membre, în funcţie de resursele aflate la dispoziţia reprezentanţelor şi departamentelor responsabile de aceste politici.

2.2. Cetăţenie europeană activă

Procesul de consultare privind cartea albă a confirmat o cerere puternică din partea factorilor societăţii civile în sensul creşterii implicării în procesul european. Comisia sprijină deja cetăţenia europeană activă prin programele „Europa pentru cetăţeni” şi „Drepturi fundamentale şi cetăţenie”[22], care încurajează o mai mare participare în viaţa democratică a UE. În egală măsură, programele „Tineretul în acţiune” şi „Cultura” contribuie la promovarea cetăţeniei active prin schimburile de mobilitate transfrontaliere.

Statelor membre le revine responsabilitatea educaţiei şi formării pe tema cetăţeniei active. Drepturile şi îndatoririle persoanelor în calitate de cetăţeni europeni fac parte din programa şcolară în mai puţin de o jumătate din statele membre UE, iar istoria integrării europene este introdusă în programa şcolară din 20 de state membre.[23] Activitatea europeană de coordonare a schimbului de bune practici urmează să ofere o valoare adăugată în acest sector. Toate părţile implicate ar trebui să valorifice pe deplin recomandarea europeană privind competenţele fundamentale pentru învăţarea continuă, ceea ce asigură statelor membre un instrument pentru promovarea competenţelor sociale şi civice, ca parte din competenţele esenţiale de care fiecare cetăţean are nevoie pentru a reuşi în societatea bazată pe cunoaştere. Aceste competenţe includ învăţarea de limbi străine care sunt importante pentru dobândirea de competenţe interculturale, care, la rândul lor, constituie o componentă importantă a cetăţeniei europene. Comisia va folosi rezultatele unei consultări publice din 2007 care va identifica aspectele educaţiei şcolare în care o acţiune comună la nivelul UE ar putea veni în sprijinul statelor membre. De exemplu, Comisia va analiza modul în care şcolile ar putea cel mai bine dezvolta competenţele esenţiale pentru elevi, precum şi modul în care comunităţile şcolare pot contribui la pregătirea tinerilor pentru a deveni cetăţeni responsabili, în conformitate cu valorile europene fundamentale.

Programul pentru învăţarea continuă sprijină proiecte care sunt relevante în materie de educaţie şi formare pe tema cetăţeniei active, precum şi în materie de promovare a competenţelor civice. De asemenea, Comisia va încuraja schimbul de bune practici între cadrele didactice din acest domeniu. Comisia va asigura asistenţă pentru constituirea de dosare informative privind subiectele europene, inclusiv linkuri către publicaţiile corespunzătoare care pot fi descărcate de pe site-ul web EUROPA, pentru a fi folosite de şcolile şi de cadrele didactice interesate.

Comisia intenţionează să introducă vizite mai bine orientate pentru studenţi şi elevi şi va analiza cum se poate realiza acest lucru. Reprezentanţele şi Centrele Europe Direct ale Comisiei vor invita, de asemenea, grupuri din sectoare sociale diferite (inclusiv studenţi) la seminarii şi dezbateri organizate la sediile acestora, utilizând materialele informative existente. Vizitele întreprinse de aproximativ 400 de funcţionari germani din cadrul Uniunii Europene la fostele lor şcoli, pe parcursul preşedinţiei germane în 2007, au înregistrat un succes deosebit, dând naştere la dezbateri în cadrul şcolilor şi beneficiind, de asemenea, de relatare în media locală. Comisia intenţionează să ducă mai departe această experienţă alături de viitoarele preşedinţii. În mod similar, Comisia va continua „Iniţiativa 9 mai în şcoli”, pusă în aplicare în strânsă cooperare cu autorităţile locale şi regionale, membrii ai Parlamentului European şi cu societatea civilă.[24]

Comisia promovează relaţii cu organizaţiile societăţii civile şi cu reţelele transnaţionale ale acestora prin intermediul programelor şi politicilor sale, cu ajutorul unei reţele interne de contacte pentru societatea civilă care vizează schimbul de bune practici, reflectarea asupra problemelor comune şi dezvoltarea unei abordări coerente între unităţile Comisiei responsabile de relaţiile cu societatea civilă. Comisia va spori accesul la aceasta al organizaţiilor societăţii civile prin desemnarea unui punct de contact specific pentru societatea civilă în fiecare dintre departamentele sale.

3. CREAREA UNEI SFERE PUBLICE EUROPENE

Numeroase decizii politice care au un impact semnificativ asupra vieţii cotidiene a europenilor sunt luate la nivel european. Politicile care sunt considerate ca venind în întâmpinarea aşteptărilor cetăţenilor – fie în domeniul pieţei interne, schimbărilor climatice, mobilităţii durabile, comerţului, politicii în sectorul energetic sau migraţiei – şi care au la bază consultări ample reprezintă cea mai bună cale pentru a demonstra importanţa UE pentru cetăţenii săi. Comunicarea privind aceste politici trebuie să depăşească frontierele naţionale, dispunând de canale de comunicare transfrontaliere care promovează dezbaterea şi dialogul privind subiecte de interes comun, reflectând în acelaşi timp agenda europeană.

Dezbaterea despre UE va cunoaşte o aprofundare şi o extindere numai în cazul în care UE îşi realizează în mod efectiv politicile. Nevoia de a garanta utilizarea unor substanţe chimice sigure în produsele europene; deschiderea pieţei serviciilor; reducerea barierelor din calea plăţilor transfrontaliere; îmbunătăţirea drepturilor consumatorilor; întărirea siguranţei transportului aerian; promovarea siguranţei şi calităţii alimentelor, protejarea spaţiului rural şi a mediului, ajungerea la un acord privind o politică integrată în sectorul climei şi energiei; cooperarea poliţienească transfrontalieră; reducerea preţurilor pentru apelurile pe telefoane mobile făcute din străinătate: toate aceste aspecte au făcut obiectul procesului de luare de decizii la nivel european şi au fost însoţite de dezbateri adesea aprinse. Dezbaterile trebuie să fie încurajate şi pot avea loc numai dacă procesul de elaborare de politici este considerat ca fiind relevant şi ca adăugând valoare procesului legislativ din fiecare stat membru în parte.

3.1. Dimensiunea politică

Nivelele de participare şi măsura în care politicile europene au o pondere asupra alegerilor pentru Parlamentul European indică împreună dimensiunea provocării de a institui o sferă publică europeană. Partidele politice naţionale şi europene şi reprezentanţii aleşi care aparţin la diferite familii politice se află într-o situaţie privilegiată de a ridica probleme europene în cadrul dezbaterilor naţionale şi de a contribui la crearea unor dezbateri publice la scară europeană. Natura controversată şi adesea polarizată a schimburilor dintre partidele politice este întocmai elementul care trezeşte interes şi dă naştere unei cereri privind creşterea numărului de informaţii referitoare la subiectele respective. În ultimii ani, a existat o serie de exemple intens mediatizate de interes public faţă de subiecte politice europene, interes generat de dezacordurile politice şi electorale cu privire la aceste aspecte.[25]

Comisia se angajează să sprijine eforturile de creştere a ratei de participare la viitoarele alegeri pentru Parlamentul European. Proiectele viitoare pentru societatea civilă din cadrul Planului D vor fi destinate, în parte, să contribuie la acest obiectiv. În plus, în iunie 2007, Comisia a adoptat o propunere de revizuire a regulamentului existent privind partidele politice europene[26] pentru a permite înfiinţarea de fundaţii politice europene. Aceasta va contribui, de asemenea, la consolidarea unei dezbateri avizate şi autentice privind subiectele europene şi la dezvoltarea unei sfere publice europene.

Pe lângă acestea, Comisia îşi propune să dezvolte la maxim potenţialul de comunicare în relaţiile sale cu parlamentele naţionale. Pe baza unei propuneri din partea Parlamentului European, Comisia lucrează la stabilirea unor Reţele pilot de informare (RPI) – o reţea de forumuri de discuţii pe internet între membrii Parlamentului European, membrii parlamentelor naţionale, ziarişti şi formatori de opinie - la care se adaugă întâlniri pe tot cuprinsul UE. RPI îşi vor aduce o contribuţie importantă la introducerea dezbaterilor europene în parlamentele naţionale. De asemenea, reţelele vor promova dezbaterea dintre parlamentarii naţionali privind subiecte europene şi vor contribui la sprijinirea sistemelor electronice de schimburi de informaţii ale parlamentelor naţionale.

3.2. Media şi serviciile de informare

Până la sfârşitul anului în curs, Comisia va face propuneri concrete pentru îmbunătăţirea răspunsului la provocările legate de noile tehnologii media.[27] Media audiovizuală continuă să fie sursa preferată de informare privind afacerile europene. Televiziunea şi radioul prezintă subiecte europene în cadrul buletinelor informative şi dezbaterilor atunci când se iau decizii cu privire la politici europene importante. Anunţuri de informare sunt, de asemenea, difuzate la radio şi la televiziune în cadrul campaniilor informative de promovare a anumitor politici UE. Totuşi, studiile arată [28] – iar două treimi din europeni continuă să fie de această opinie - că informaţiile privind UE furnizate de media naţională sunt insuficiente.

Comisia va contribui la o acoperire sporită şi cu un grad mai ridicat de durabilitate a afacerilor europene pe canalele audiovizuale existente şi va încuraja stabilirea de reţele europene de organisme de radiodifuziune şi televiziune. Consultarea privind cartea albă a indicat într-adevăr existenţa unui sprijin puternic în sensul asigurării de către Comisie de programe de informaţii audiovizuale, de educaţie şi de divertisment privind afacerile europene, ca parte din misiunile serviciilor publice din statele membre UE. Astfel de misiuni trebuie realizate într-un mod care să garanteze independenţa editorială completă a organismelor de radiodifuziune şi televiziune.

Politica existentă de cofinanţare a programelor de radio şi de televiziune a încurajat zeci de canale audiovizuale să dezvolte programe cu privire la UE. Pentru a spori eficacitatea acesteia, Comisia va oferi contracte multianuale pentru reţelele de organisme de radiodifuziune şi de televiziune din Europa. Reţelele vor produce şi vor difuza în mod independent programe privind afacerile UE conform propriilor standarde editoriale, folosind formate comune de programe. Contractele vor include o cartă editorială obligatorie care să garanteze libertatea editorială a operatorilor.

Europe by Satellite (Europa prin satelit) (Ebs), serviciul Comisiei pentru difuzarea audiovizuală a afacerilor UE, va contribui deopotrivă la misiunile serviciilor publice menţionate anterior şi le va facilita. Cererile pentru timp de antenă pe Ebs au atins punctul de saturaţie, cu difuzarea în direct a unor evenimente precum şedinţele plenare ale Parlamentului European şi reuniunile comitetelor acestuia care se suprapun cu transmisia materialului brut filmat privind actualităţile, destinat ziariştilor profesionişti şi conferinţelor de presă. Prin urmare, Comisia va propune celorlalte instituţii europene opţiunea de dublare a capacităţii Ebs pentru a acoperi o serie mai vastă de activităţi ale UE.

Internetul reprezintă singurul mijloc pentru combinarea textului cu sunetul şi cu imaginea şi pentru a da posibilitatea utilizatorilor de a-şi exprima reacţiile şi de a discuta între ei. Acesta este deja principalul mijloc pentru dezbaterile transfrontaliere. Se va continua redezvoltarea site-ului web EUROPA, unul dintre cele mai mari la nivel mondial, prin creşterea gradului de interactivitate şi îmbunătăţirea funcţiilor de navigare şi de căutare.[29] Conţinutul web va fi organizat într-un mod mai accesibil şi mai uşor de utilizat şi se vor furniza mai multe imagini şi materiale audio şi video. Astfel, EUROPA va rămâne în continuare un punct de referinţă important pentru informarea privind aspectele UE, venind în completarea site-urilor furnizate de administraţiile naţionale. Propunerile pentru dezvoltarea site-ului EUROPA se vor baza pe un studiu în rândul utilizatorilor, realizat în 2007.

În plus, este necesar ca UE să-şi intensifice prezenţa pe web, în afara site-ului EUROPA. Comisia intenţionează să încurajeze dezvoltarea unei reţele de site-uri web ale societăţii civile şi ale sectorului privat sau public care să promoveze contactul cu cetăţenii europeni sau dintre aceştia, prin sprijinirea site-urilor web care acordă atenţie deosebită afacerilor europene şi stimulează dezbaterile privind subiectele legate de politicile UE. În egală măsură, Comisia însăşi ar trebui să fie mai implicată să participe la interviuri şi discuţii de pe alte site-uri. Toate aceste evoluţii vor fi explicate în detaliu pe internet şi în documentele de Strategie în domeniul audiovizualului pe care Comisia le va prezenta înainte de sfârşitului lui 2007 şi, respectiv, la începutul lui 2008.

Publicaţiile pe suport de hârtie vor deţine în continuare un rol în procesul de comunicare la nivelul UE. În pofida dominaţiei crescânde a internetului, se înregistrează o creştere a cererii pentru publicaţii pe suport de hârtie. Prin urmare, este esenţial să se dezvolte o politică de publicare adresată tuturor tipurilor de media, combinând publicaţiile pe suport de hârtie, cu cele pe web şi în format audiovideo, prin folosirea celor mai recente progrese în domeniul tehnologiilor de comunicare.[30]

3.3. Înţelegerea opiniei publice europene

Măsurarea opiniei publice este un element central în procesul de ascultare a opiniilor şi a aşteptărilor cetăţenilor europeni cu privire la UE. Sondajele Eurobarometru contribuie la analizarea aşteptărilor publicului în diferite domenii politice, la evaluarea impactului politicilor şi la identificarea preocupărilor şi percepţiei publicului în vederea îmbunătăţirii atât a procesului de elaborare a politicilor, cât şi a celui de comunicare.

Comisia va introduce inovaţii în ceea ce priveşte metodele folosite de Eurobarometru ca răspuns la consultarea privind cartea albă[31] în scopul de a spori aptitudinea sa de a asculta opinia publică şi de a răspunde la aceasta. Obiectivul este folosirea într-un mod mai strategic a sondajelor în etapele pertinente ale procesului politic, precum etapa de elaborare a politicilor şi cea de evaluare a impactului, cât şi în etapele de concepere şi evaluare a activităţilor de comunicare.

Îmbunătăţirile concrete vor include o folosire mai extinsă a instrumentelor de cercetare calitativă, inclusiv a metodelor inovatoare ale unora dintre proiectele din cadrul Planului D, precum şi combinarea analizei datelor cantitative cu cele calitative pentru a întregi imaginea aşteptărilor publicului. Se vor folosi, la o scară mai mare, metode de cercetare direcţionate către opinia publică în vederea măsurării impactului comunicării. Analiza rezultatelor cercetărilor va fi îmbunătăţită printr-o reacţie mai rapidă, printr-o concentrare mai atentă asupra folosirii efective a rezultatelor, precum şi prin luarea în considerare a rezultatelor regionale şi locale. La cerere, se va extinde analiza secundară a datelor disponibile pentru a răspunde la întrebări specifice. Rezultatele vor fi difuzate mai repede şi pe o arie mai extinsă. Se va institui o reţea de experţi naţionali în domeniul opiniei publice, având o funcţie consultativă, pentru a schimba bune practici, a promova sinergii şi pentru a consilia cu privire la aspecte metodologice.

Centrul de contact Europe Direct[32] este un serviciu de informare la dispoziţia cetăţenilor care oferă răspunsuri în toate limbile oficiale ale UE, fără a se percepe vreo taxă. Centrul va fi promovat în calitate de punct principal de acces pentru cetăţenii care caută informaţii privind UE şi îşi va dezvolta capacitatea de a indica departamentelor vizate ale Comisiei şi celorlalte instituţii ale UE care sunt subiectele de preocupare ale cetăţenilor.

Consultările reprezintă o evaluare necesară şi utilă a viabilităţii propunerilor. Dar acestea nu sunt eficiente decât dacă sunt îndeajuns de ample şi au o rată suficientă de participare. De la adoptarea normelor minime privind consultările[33], Comisia a consultat părţile interesate şi cetăţenii UE cu privire la o serie de iniţiative politice. Site-ul web standard pentru consultări pe internet, denumit „Vocea dumneavoastră în Europa” (europa.eu/yourvoice) contribuie la clarificarea procesului de consultare şi încurajează departamentele Comisiei să aplice standarde uniforme. Se va consolida practica recentă de implicare a reprezentanţelor în promovarea consultărilor în statele membre în scopul de a încuraja o manifestare mai activă a reacţiilor, un pluralism mai mare şi o participare sporită în ceea ce priveşte opiniile şi interesul exprimate de factorii interesaţi naţionali, regionali şi locali în această etapă timpurie a dezvoltării politicii. De exemplu, reprezentanţele vor stabili contacte preliminarii şi vor organiza întâlniri cu factorii interesaţi pentru a încuraja contribuţia acestora la consultările principale referitoare la priorităţile de comunicare.

4. CONSOLIDAREA METODEI PARTENERIATULUI

Instituţiile şi organismele UE, statele membre, autorităţile regionale şi locale de pe cuprinsul Europei comunică despre subiectele referitoare la politica europeană în diverse moduri şi în proporţii diferite. Toate părţile implicate în mod mai direct în procesul decizional european au obligaţia de a comunica şi de a explica. Părţile în ansamblu trebuie să-şi păstreze autonomia şi prerogativele de comunicare în felul lor. Cu toate acestea, există posibilitatea considerabilă pentru acestea de conlucrare în calitate de parteneri pentru promovarea dezbaterii şi discuţiei privind Europa. Până în prezent, încercările de a promova acţiunile comune de comunicare au avut un caracter ad hoc şi restrâns şi s-a dovedit că este necesar să se ajungă la un acord privind subiectele comune şi să se conlucreze mai eficient. Din consultarea privind cartea albă reieşea clar că exista o cerere de intensificare a cooperării şi colaborării referitoare la comunicarea privind Europa, dintre instituţiile şi organismele UE şi statele membre. Prin urmare, Comisia va încerca să consolideze parteneriatele la toate nivelele privind priorităţile specifice de comunicare ale UE, prin propunerea unui acord interinstituţional (AII).

4.1. Colaborarea cu statele membre

Guvernele naţionale sunt responsabile de stabilirea orientării politicilor europene în cadrul Consiliului, precum şi de comunicarea mandatelor şi politicilor acestora către cetăţeni. Rezultatele sondajelor arată că cetăţenii aşteaptă ca guvernele lor naţionale să-i informeze cu privire la ceea ce UE întreprinde pentru ei şi la modul în care aceste activităţi pot influenţa viaţa lor zilnică. Mai mult de două treimi din cetăţenii europeni preferă să contacteze serviciile naţionale cu privire la aspecte care ţin de competenţa UE.

Cu toate acestea, Comisia poate oferi un sprijin valoros tuturor statelor membre interesate. Comisia propune întărirea relaţiilor cu statele membre prin organizarea de reuniuni periodice cu „directorii naţionali responsabili de comunicare” din fiecare stat membru pentru a identifica priorităţile majore în materie de comunicare, pentru a asigura monitorizarea procesului de comunicare, precum şi pentru a schimba informaţii referitoare la activităţile de comunicare.[34] De asemenea, Comisia încearcă să dezvolte parteneriate de management cu statele membre interesate. Acest tip de parteneriat care defineşte cadrul special adaptat de cooperare dintre Comisie, Parlament şi statul membru respectiv a înregistrat deja succese în Germania. De asemenea, s-au încheiat parteneriate cu Ungaria şi Slovenia. Se află în curs negocieri cu alte câteva state care au înaintat în mod formal o cerere în acest sens.[35] Aceste parteneriate ar putea servi drept instrument pentru realizarea unor activităţi comune în materie de priorităţi specifice de comunicare la nivel central, regional şi local.

Parteneriatele de management vor intensifica coordonarea activităţilor de comunicare privind priorităţile specifice de comunicare bazate pe planuri comune de comunicare.[36] Planurile se negociază la nivel politic între Comisie, Parlamentul European şi autorităţile statului membru respectiv împuternicite să se ocupe de aspectele privind comunicarea. Astfel, activităţile de comunicare din cadrul planurilor comune de comunicare se caracterizează printr-o deschidere politică şi asigură reprezentarea diferitelor opinii în cadrul dezbaterilor privind problematici europene. În consecinţă, această cooperare va contribui la adaptarea comunicării la circumstanţele locale şi la corelarea acesteia cu agendele politice naţionale (precum, alegerile electorale, evenimentele naţionale majore şi interesele specifice). Comisia şi autorităţile din statele membre respective îşi împart responsabilitatea pentru punerea în aplicare a parteneriatelor de management. Astfel, Comisia asigură finanţarea, iar statele membre asigură resursele umane şi infrastructura.[37]

Un exemplu elocvent este parteneriatul de management în curs cu guvernul federal al Germaniei. Parteneriatul este considerat ca fiind un instrument valoros de punere în aplicare a unor idei împărtăşite de statul membru în cauză şi de instituţiile europene. Începând din 2005, s-au luat doisprezece iniţiative majore care au demonstrat modul în care o astfel cooperare strânsă poate înregistra succese.[38]

Autorităţile regionale şi locale, în mod individual sau organizate în asociaţii, pot deţine un rol esenţial în promovarea comunicării privind Europa. Comunicarea trebuie să fie astfel concepută pentru a demonstra relevanţa locală a deciziilor şi politicilor UE.[39] În cooperare cu Comitetul Regiunilor, Comisia va asigura că informaţii pertinente se află la dispoziţia acestor autorităţi şi că mecanisme adecvate sunt instituite pentru a reuni ideile şi sugestiile acestora referitoare la îmbunătăţirea comunicării privind Europa la nivel local şi regional. De asemenea, ar putea fi incluse în parteneriatele de management acţiuni regionale şi locale, în paralel cu activităţile întreprinse deja pe baza parteneriatelor strategice (finanţare distinctă şi complementară a proiectelor). Pe lângă activitatea desfăşurată de reprezentanţe, de centrele Europe Direct şi de agenţiile UE în acest domeniu[40], Comisia va dezvolta legături mai strânse cu acele birouri dornice să participe dintre cele 250 de birouri care reprezintă autorităţile regionale şi locale la Bruxelles.

4.2. Colaborarea cu instituţiile europene

Grupul interinstituţional pentru informare (GII) reprezintă structura politică existentă pentru adoptarea strategiei UE în materie de comunicare şi pentru selectarea priorităţilor comune de comunicare pentru instituţiile UE şi statele membre. Grupul este prezidat în comun de Parlamentul European, Comisie şi preşedinţie. Totuşi, este necesară consolidarea şi extinderea statutului politic şi legitimităţii acestuia pentru a putea avea o eficienţă sporită în procesul de orientare a priorităţilor de comunicare ale UE, îndeajuns de devreme pentru a putea identifica sinergii între agendele de comunicare ale instituţiilor UE şi ale statelor membre. Deciziile GII necesită o continuare cuprinzătoare şi coerentă, atât din punct de vedere politic, cât şi administrativ. Cu sprijinul preşedinţiei, Grupul de lucru pentru informaţii al Consiliului va monitoriza procesul de comunicare.

Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor participă ca observatori în cadrul GII. Cooperarea cu aceste organisme este deopotrivă consolidată prin addenda privind politica de informare la protocoalele existente referitoare la modalităţile de cooperare. Aceste addenda subliniază voinţa politică a Comisiei şi a celor două comitete de stabilire a unui parteneriat pe termen lung şi de conlucrare la dezvoltarea informării şi comunicării descentralizate cu cetăţenii europeni. Cooperarea se va baza pe priorităţi de comunicare clar definite pentru implementarea descentralizată la nivel regional şi local.

4.3. Acord interinstituţional privind comunicarea

Comisia propune un acord interinstituţional (AII) cu Parlamentul European şi cu Consiliul pentru a asigura un cadru adecvat pentru o mai bună cooperare privind procesul de comunicare la nivelul UE, respectând în acelaşi timp autonomia instituţiilor UE şi a statelor membre. Toate celelalte instituţii şi organisme ale UE sunt invitate să sprijine Comisia, Parlamentul European şi Consiliul în acest demers. Scopul unui astfel de acord interinstituţional este să apropie opiniile privind priorităţile principale de comunicare ale Uniunii Europene în ansamblu; să identifice valoarea adăugată a unei abordări la nivelul UE a comunicării privind subiecte prioritare specifice; să dezvolte sinergiile referitoare la resursele folosite de fiecare instituţie; să desfăşoare activităţi legate de aceste priorităţi şi să încurajeze cooperarea dintre statele membre. Acest lucru nu împiedică fiecare instituţie UE să întreprindă acţiuni de comunicare distincte, specifice instituţiei şi adaptate în funcţie de rolul instituţiei şi de părţile interesate ale acesteia.

Comisia recunoaşte rolul fiecărui stat membru în procesul de comunicare privind Europa, în limba (limbile) oficială (oficiale) respective, la nivel naţional, regional şi local. Acordul interinstituţional va pune bazele angajamentului politic al instituţiilor UE şi al statelor membre în favoarea asumării responsabilităţii de a informa şi comunica cu cetăţenii pe teme UE. În plus, acordul politic va accentua principalele drepturi şi principii care trebuie respectate în procesul de comunicare privind Europa şi va stabili modalităţile de cooperare dintre parteneri prin asigurarea unei monitorizări adecvate şi a responsabilităţii politice. Orice acţiune de comunicare privind Europa ar trebui să se întemeieze pe principiul deschiderii, pluralismului şi participării. Acordul interinstituţional va asigura un plan de lucru anual comun de stabilire a priorităţilor de comunicare la nivelul UE care urmează să fie întocmit de Comisie pe baza discuţiilor privind priorităţile de comunicare prezentate în cadrul strategiei politice anuale. Ulterior, planul va fi transmis celorlalte instituţii şi organisme consultative ale UE.

5. CONCLUZII

Comisia îşi va mobiliza toate resursele pentru a realiza o comunicare eficientă şi integrată.

În special, Comisia propune următoarele:

- un acord interinstituţional pentru a asigura un cadru pentru o mai bună cooperare privind procesul de comunicare la nivelul UE, respectându-se în acelaşi timp autonomia instituţiilor UE şi a statelor membre,

- parteneriate de management, pe bază voluntară, cu statele membre, ca instrument principal al iniţiativelor comune în materie de comunicare,

- dezvoltarea reţelei de spaţii publice europene în cadrul reprezentanţelor,

- identificarea aspectelor legate de educaţia şcolară în care acţiunea comună la nivelul UE ar putea veni în sprijinul statelor membre,

- consolidarea Eurobarometrului,

- punerea în aplicare a Reţelelor pilot de informare (RPI) pentru a îmbunătăţi comunicarea dintre politicienii europeni şi naţionali şi comunicarea cu ceilalţi formatori de opinie.

În egală măsură, în lunile următoare Comisia:

- va adopta o nouă strategie privind internetul pentru a sprijini reţelele societăţii civile şi site-urile web ale sectorului privat sau public, care au ca punct de interes UE şi care promovează contactele cu sau dintre cetăţenii europeni,

- va adopta o nouă strategie în sectorul audiovizualului pentru a sprijini reţelele de radiodifuziune şi de televiziune din Europa în producerea şi difuzarea de programe referitoare la afacerile UE,

- va lansa o comunicare ulterioară Planului D, precum şi o nouă serie de proiecte referitoare la societatea civilă, în cadrul Planului D, având drept obiectiv general sprijinirea procesului de ratificare a Tratatului de reformă şi creşterea ratei de participare la alegerile din 2009 pentru Parlamentul European,

- va analiza posibilităţile de consolidare şi de extindere a recentelor experienţe reuşite de intensificare a activităţii reprezentanţelor.

Situaţia impactului bugetar

DOMENIU POLITIC: TITLUL 16 — COMUNICARE ACTIVITăţI: TOATE ACTIVIVITăţILE DIN ACEST DOMENIU POLITIC |

COMUNICAREA INTITULATă „PARTENERIAT PENTRU COMUNICAREA PRIVIND EUROPA” |

1. LINII BUGETARE (ÎN CONFORMITATE CU NOMENCLATURA PPB 2008)

1.1. Linii operaţionale

16 02 02 Acţiuni multimedia

16 02 03 Informaţii pentru media

16 02 04 Funcţionarea studiourilor de radio şi televiziune şi a echipamentelor audiovizuale

16 03 01 Centre de informare

16 03 02 Acţiuni locale

16 03 04 Acţiuni specifice pe teme prioritare, printre care PRINCE

16 03 06 Proiect pilot privind reţele pilot de informare (RPI)

16 04 01 Cercetarea opiniei publice

16 04 02 Instrumente de informare şi comunicare on-line

16 04 03 Publicaţii cu un public ţintă

1.2. Linie conexă de asistenţă tehnică şi administrativă

16 01 04 01 Acţiuni de comunicare — Cheltuieli de gestiune administrativă

2. TEMEI JURIDIC

Sarcinile rezultate din prerogativele Comisiei la nivel instituţional, menţionate la articolul 49 alineatul (6) litera (d) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene (JO L 248, 16.9.2002, p. 1), modificat prin Regulamentul (EC, Euratom) nr. 1995/2006 (JO L 390, 30.12.2006, p. 1).

3. CARACTERISTICI BUGETARE

Linie bugetară | Tip de cheltuieli | Noi | Contribuţie AELS | Contribuţii din partea ţărilor candidate | Rubrica din cadrul financiar |

16 01 04 01 Acţiuni de comunicare — Cheltuieli de gestiune administrativă | CNO | CND (nediferenţiate) | NU | NU | NU | Nr. [3b] |

16 02 04 Funcţionarea studiourilor de radio şi televiziune şi a echipamentelor audiovizuale | CNO | CD (diferenţiate) | NU | NU | NU | Nr. [5] |

De la 16 02 02 până la 16 04 03 (cu excepţia 16 02 04) Linii bugetare operaţionale ale DG COMM | CNO | CD (diferenţiate) | NU | NU | NU | Nr. [3b] |

4. ESTIMĂRILE IMPACTULUI FINANCIAR DUPĂ OBIECTIVUL PRINCIPAL ŞI DUPĂ REZULTAT

În ceea ce priveşte resursele vizate, implicaţiile prezentei comunicări rămân în limitele cadrului de programare financiară multianuală [astfel cum este stabilită prin documentele SEC (2007)500 şi SEC(2007) 530].

3.1. Sumarul resurselor financiare

A se vedea tabelul 1 din anexă.

3.2 Estimări detaliate privind impactul financiar al acţiunilor principale

A se vedea tabelul 2 din anexă.

5. CHELTUIELI ADMINISTATIVE – NEVOI SPECIFICE

Necesarul de resurse umane şi administrative va fi acoperit prin alocaţia acordată direcţiei generale coordonatoare în cadrul procedurii de alocare anuale.

Proiectul pilot de suplimentare a personalului din domeniul comunicării în unsprezece dintre reprezentanţele Comisiei în statele membre şi în patru birouri regionale a permis o modificare majoră a numărului şi a calităţii activităţilor destinate să promoveze dezbaterea europeană în cadrul culturilor politice naţionale Comisia consideră importantă acţiunea de valorificare a acestei experienţe reuşite şi, în funcţie de rezultatele evaluării actuale a tuturor activităţilor de comunicare în desfăşurare, va analiza posibilitatea de a o consolida şi de a o prelungi.

Anexă

Tabelul 1

Rubrică | BUDG 2007 | PPB 2008 | Programare financiară |

| | | | | | |€ | | | | | |2009 |2010 |2011 |2012 |2013 | | | | | | | | | | | | | Cheltuieli administrative ale domeniului politic „Comunicare” | 3.865 |3.600 |3.987 |4.065 |4.145 |4.225 |4.306 | | | | | | | | | | | | |Acţiuni de comunicare — Cheltuieli de gestiune administrativă |3.865 |3.600 |3.987 |4.065 |4.145 |4.225 |4.306 | | | | | | | | | | | | | Comunicare şi media | 27.720 |30.882 |32.380 |32.881 |33.390 |33.902 |34.420 | | | | | | | | | | | | |Acţiuni multimedia |18.750 |20.700 |21.380 |21.800 |22.227 |22.657 |23.091 | | |Informaţii pentru media |3.370 |3.970 |4.100 |4.181 |4.263 |4.345 |4.429 | | |Funcţionarea studiourilor de radio şi televiziune şi a echipamentelor audiovizuale (rubrica 5) |5.600 |6.212 |6.900 |6.900 |6.900 |6.900 |6.900 | | | | | | | | | | | | | Comunicare la nivel local | 39.514 |38.530 |39.555 |40.314 |41.085 |41.859 |42.642 | | | | | | | | | | | | |Centre de informare |16.753 |15.300 |15.802 |16.113 |16.429 |16.746 |17.067 | | |Acţiuni locale |8.393 |10.400 |10.502 |10.689 |10.879 |11.070 |11.263 | | |Acţiuni specifice pe teme prioritare, printre care PRINCE |7.868 |12.830 |13.251 |13.512 |13.777 |14.043 |14.312 | | |EuroGlobe |1.500 | | | | | | | | |Proiect pilot privind reţelele pilot de informare (RPI) |5.000 | | | | | | | | | | | | | | | | | | | Metode de cercetare şi comunicare | 21.830 |21.830 |21.546 |21.990 |22.441 |22.894 |23.352 | | | | | | | | | | | | |Cercetarea opiniei publice |5.600 |5.800 |5.990 |6.108 |6.228 |6.348 |6.470 | | |Instrumente de informare şi comunicare on-line |10.180 |10.880 |11.237 |11.458 |11.683 |11.909 |12.137 | | |Publicaţii scrise cu un public ţintă |6.050 |5.150 |4.319 |4.424 |4.530 |4.637 |4.745 | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | Comunicare (rubrica 3b) | 87.328 |88.630 |90.568 |92.350 |94.161 |95.980 |97.820 | | |

Anexă

Tabelul 2 (pagina 1 / 2)

[pic]

Tabelul 2 (pagina 2 / 2)

[pic]

[1] SI(2007) 500.

[2] SEC(2005) 985.

[3] COM(2005) 494.

[4] COM(2006) 35.

[5] SEC(2007) 1265.

[6] SEC(2007) 0912.

[7] COM(2006) 194.

[8] COM(2006) 211.

[9] Decizia nr. 1904/2006/CE, JO L 378, 27.12.2006.

[10] COM(2007) 242.

[11] De exemplu, pentru perioada 2007-2013, Regulamentul nr. 1828/2006 al Comisiei din 8 decembrie 2006 de punere în aplicare a fondurilor structurale şi Regulamentul 1698/2005 din 20 septembrie 2005 privind Fondul FEADR de Dezvoltare Rurală stabilesc următoarele cerinţe în materie de comunicare pentru autorităţile de management: publicarea listelor de beneficiari; instalarea de panouri informative la locaţiile proiectelor în desfăşurare, precum şi manifestări naţionale şi regionale de inaugurare sau evenimente de comunicare anuale în statele membre şi în regiuni. Reprezentanţele Comisiei pot contribui prin diseminarea de informaţii către potenţialii beneficiari.

[12] Unele dintre aceste priorităţi vor fi discutate în cadrul Grupului interinstituţional pentru informare pentru a se analiza posibilitatea unei acţiuni comune (a se vedea punctul 4.2).

[13] Un exemplu elocvent pentru o astfel de abordare este campania pentru reforma pieţei vinului.

[14] Direcţia Generală Comunicare va consacra resurse umane şi bugetare pentru realizarea priorităţilor în materie de comunicare şi va solicita reprezentanţelor Comisiei să procedeze în acelaşi sens în planurile lor anuale de management.

[15] Astfel cum se stabileşte în SEC(2007) 500 şi SEC(2007) 530.

[16] Toate rezultatele sondajelor de opinie publică din prezenta comunicare provin din Eurobarometrul Flash privind cartea albă, nr. 189a: „Comunicarea UE şi cetăţenii”. Ancheta de teren a fost realizată în septembrie 2006.

[17] În 2006, reprezentanţele pilot au organizat peste 830 de seminarii, au publicat şi au pregătit 4000 de comunicate şi de conferinţe de presă şi au asigurat asistenţă pentru mai mult de 370 de vizite ale comisarilor.

[18] EURES — Serviciile Europene pentru Ocuparea Forţei de Muncă; ERA-MORE — Reţeaua Europeană a Centrelor de Mobilitate.

[19] SOLVIT este o reţea online de soluţionare a problemelor în cadrul căreia statele membre conlucrează pentru a rezolva, fără a recurge la proceduri judiciare, probleme cauzate de aplicarea incorectă de către autorităţile publice a legislaţiei în materie de piaţă internă.

[20] În 2008 o nouă reţea de sprijinire a întreprinderilor şi a inovării va prelua activităţile Centrelor Euro Info şi Centrelor releu pentru inovare actuale. Reţeaua va conecta 600 de centre, acoperind astfel cea mai mare parte din teritoriul UE-27.

[21] Acest lucru va fi realizat în primul rând, dar nu exclusiv, prin valorificarea succesului vizitelor comisarilor în diferite regiuni din ţara preşedinţiei, cu ocazia întâlnirilor tradiţionale dintre Comisie şi preşedinţie, la începutul mandatului preşedinţiei.

[22] Decizia 16505/06 a Consiliului din 27 martie 2007.

[23] „Educaţia privind cetăţenia în şcolile din Europa”, Reţeaua de informare privind educaţia în Europa (Eurydice) 2005.

[24] În 2007, EuropeAid a organizat vizita a 75 de „ambasadori” în şcoli din 44 de regiuni din 18 state membre pentru a participa la dezbateri privind cooperarea externă, adresându-se direct unui număr de 97 000 de elevi. În mod similar, dar nelimitându-se doar la şcoli, DG AGRI a înfiinţat o Echipă verde de aproximativ 80 de ambasadori pentru a răspunde preocupărilor publicului, precum şi pentru a explica PAC şi politica de dezvoltare rurală.

[25] Printre exemple se numără Constituţia, extinderea şi propuneri economice precum directiva privind serviciile.

[26] COM(2007) 364.

[27] Diversele propuneri prezentate în această secţiune urmează recomandările conferinţei factorilor interesaţi, intitulată „Europe in Vision,” care s-a desfăşurat între 4 şi 5 decembrie 2006 la Helsinki.

[28] Informaţii privind Europa şi televiziunea, Studiu calitativ în rândul telespectatorilor din 27 de state membre ale Uniunii Europene, Comisia Europeană, aprilie 2007.

[29] Direcţia Generală Informatică a condus un studiu în vederea formulării unor recomandări pentru o Strategie de căutare şi recuperare la nivelul întregii Comisii.

[30] Oficiului pentru Publicaţii îi revine responsabilitatea principală pentru publicaţiile în formă tipărită şi online. Oficiul este condus de un Comitet interinstituţional de gestionare. Oficiul pentru Publicaţii gestionează Librăria UE (EU Bookshop) care constituie punctul de acces unic pentru cetăţeni la toate publicaţiile UE.

[31] Astfel cum s-a propus în cadrul conferinţei părţilor interesate „Înţelegerea opiniei publice europene”, Madrid, 27 octombrie 2006.

[32] Cu sediul la Bruxelles.

[33] COM(2002) 704.

[34] Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, se va dezvolta reţeaua existentă dintre statele membre şi instituţiile UE (EU-Infonet).

[35] Austria, Belgia, Franţa, Italia, Letonia, Portugalia şi Polonia.

[36] De asemenea, se pot oferi statelor membre tipuri alternative de parteneriat cu Comisia COM(2004) 196.

[37] Parteneriatele de management nu împiedică Comisia să continue sau să instituie alte forme de parteneriate de comunicare, precum parteneriatele strategice sau acordurile ad hoc. Acestea sunt instrumente cu un nivel ridicat de flexibilitate care şi-au dovedit valoarea în domenii specifice precum introducerea monedei euro.

[38] Campania itinerantă de informare din Germania „Europa împlineşte 50 de ani – 50 de oraşe în sărbătoare” şi „Seminariile de formare pentru editorii revistelor liceale” destinate să relateze cu privire la subiecte UE în reviste liceale nu sunt decât două exemple de proiecte reuşite care au fost puse în aplicare prin parteneriatul de management.

[39] Experienţa scoţiană referitoare la Consiliul consultativ regional pentru Marea Nordului prin intermediul căruia segmente ale populaţiei afectate direct de politica în domeniul pescuitului sunt consultate direct, în acelaşi mod ca în cazul altor consilii consultative regionale instituite în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului, demonstrează că cetăţenii manifestă interes pentru subiecte care au un impact imediat asupra vieţii lor.

[40] De exemplu, reţeaua de sprijin a întreprinderilor la nivelul UE care urmează să fie lansată la începutul lui 2008.