52007DC0279

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 30.5.2007

COM(2007) 279 final

CARTEA ALBĂ

Strategie pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentaţie, excesul de greutate şi obezitate

{SEC(2007) 706}{SEC(2007) 707}

CARTEA ALBĂ

Strategie pentru Europa privind problemele de sănătate legate de alimentaţie, excesul de greutate şi obezitate

1. INTRODUCERE

Scopul prezentei cărţi albe este acela de a stabili o abordare integrată la nivelul Uniunii Europene, care să contribuie la reducerea problemelor de sănătate cauzate de alimentaţia deficientă, excesul de greutate şi obezitate. Cartea albă are la bază iniţiativele recente ale Comisiei, în special Platforma Uniunii Europene pentru dietă, activitate fizică şi sănătate[1] şi cartea verde intitulată „ Promovarea unei alimentaţii sănătoase şi a activităţii fizice: o dimensiune europeană pentru prevenirea excesului de greutate, a obezităţii şi a bolilor cronice” [2] .

În ultimele trei decenii s-a înregistrat o creştere dramatică în ceea ce priveşte excesul de greutate şi obezitatea[3] în rândul populaţiei Uniunii Europene, în special în rândul copiilor, la care excesul de greutate, în anul 2006, atingea, conform estimărilor, o valoare de 30%. Această statistică indică o tendinţă negativă de alimentaţie deficientă şi activitate fizică redusă în rândul populaţiei UE, ceea ce poate duce în viitor la agravarea unor anumite boli cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare, hipertensiunea, diabetul de tip II, accidentele vasculare cerebrale, anumite tipuri de cancer, tulburările sistemului muscular şi osos şi chiar o serie de tulburări mentale. Pe termen lung, această situaţie va avea drept rezultat un impact negative asupra speranţei de viaţă în Uniunea Europeană şi o calitate a vieţii redusă pentru multe persoane.

Consiliul[4] a adresat invitaţii repetate Comisiei pentru elaborarea unor acţiuni în domeniul alimentaţiei şi activităţii fizice, inclusiv Concluziile Consiliului privind obezitatea, promovarea sănătăţii cardiace şi diabetul.

Consultarea privind cartea verde a reunit un foarte larg consens asupra ideii de contribuţie comunitară, prin colaborarea cu un număr mare de diverse părţi interesate, la nivel naţional, regional şi local[5]. Respondenţii au evidenţiat necesitatea unor politici comunitare omogene şi coerente şi importanţa unei abordări multisectoriale. Aceştia au subliniat valoarea coordonării acţiunilor la nivelul Uniunii Europene, cum ar fi obţinerea şi diseminarea informaţiilor de bună practică, precum şi nevoia de elaborare la nivelul UE a unui plan de acţiune şi de adresare a unui mesaj puternic către părţile interesate. Cartea verde a fost urmată de o rezoluţie a Parlamentului European intitulată „ Promovarea unei alimentaţii sănătoase şi a activităţii fizice: o dimensiune europeană pentru prevenirea excesului de greutate, a obezităţii şi a bolilor cronice ”, care a întărit aceste mesaje.

Orice acţiune publică din acest domeniu, inclusiv cele care ar putea fi întreprinse la nivel comunitar, trebuie să ţină seama de trei factori. În primul rând, fiecare individ este responsabil, în cele din urmă, pentru modul său de viaţă şi pentru cel al copiilor săi, fără a nega totodată importanţa şi influenţa mediului asupra comportamentului său. În al doilea rând, numai un consumator bine informat este capabil să ia decizii raţionale. În cele din urmă, un răspuns optim în acest domeniu va fi obţinut promovând complementaritatea şi integrarea atât a diverselor domenii de politică relevante (abordarea orizontală), cât şi a diferitelor niveluri de acţiune (abordarea verticală).

În mai multe domenii, principalele niveluri de acţiune se situează la scară naţională sau locală. În aceste domenii, acţiunea publică europeană va avea ca scop fie să completeze şi să optimizeze măsurile luate la alte niveluri decizionale, naţionale sau regionale, fie să trateze probleme care, în sine, intră în sfera politicilor comunitare. Într-adevăr, mai multe acţiuni se referă în mod direct la funcţionarea pieţei interne (cum ar fi cerinţele de etichetare, procedurile relative la autorizaţiile în domeniul sănătăţii şi la controlul alimentelor), în timp ce altele fac parte din cadre mai specifice, cum ar fi politica agricolă comună (prin intermediul OCM pentru fructe şi legume), iniţiativele Comisiei în domeniul învăţământului, politica regională (fondurile structurale) şi, în cele din urmă, dar nu în ultimul rând, politica audiovizuală şi din domeniul mass-media. Rolul Comisiei este, de asemenea, decisiv pentru a reuni iniţiative locale sau naţionale interesante şi pentru a pune în aplicare mecanisme paneuropene de schimb privind cele mai bune practici.

În plus, dat fiind că majoritatea sectoarelor industriale care intervin în domeniile alimentaţiei şi nutriţiei devin din ce în ce mai mondializate, operatorii economici interesaţi consideră că un ansamblu unic de măsuri coordonate la nivel european este preferabil unui mare număr de măsuri individuale luate la nivel de state membre, în vederea prevenirii unei încărcări administrative suplimentare generată de reguli naţionale diferite şi potenţial divergente şi în vederea încurajării competitivităţii într-un domeniu nou, fondat pe inovaţie şi cercetare.

2. PRINCIPIILE ACţIUNII

Abordarea acestei importante probleme de sănătate publică presupune integrarea exhaustivă a politicilor; de la alimente şi consumatori, la sport, educaţie şi transporturi. Obezitatea are o mai mare incidenţă asupra persoanelor din grupuri socio-economice inferioare, ceea ce indică nevoia de a acorda o atenţie specială dimensiunii sociale a problemei. Acţiunile evidenţiate în prezentul document prezintă patru aspecte fundamentale.

Aceste acţiuni trebuie să fie realizate la toate nivelurile decizionale, de la nivel local la cel comunitar. În ceea ce priveşte acţiunea comunitară, aceste măsuri fie vor însoţi punerea în aplicare a tuturor politicilor şi activităţilor comunitare relevante, fie vor completa, dacă este cazul, politicile naţionale, astfel cum prevede articolul 152 din Tratatul CE.

În primul rând , acţiunile trebuie să vizeze cauzele profunde ale riscurilor legate de sănătate. În acest fel, acţiunile menţionate în strategie trebuie să contribuie la reducerea tuturor riscurilor asociate alimentaţiei deficiente şi activităţii fizice limitate, inclusiv cel asociat excesului de greutate, fără a se limita la aceasta.

În al doilea rând , acţiunile descrise sunt menite să funcţioneze în cadrul domeniilor de politici publice şi la diferite niveluri ale administraţiei publice cu ajutorul unui număr de instrumente incluzând legislaţia, reţelele, abordările public-privat şi să implice sectorul privat şi societatea civilă.

În al treilea rând , din considerente de eficienţă, strategia va necesita acţiunea unui număr mare de sectoare private, precum industria alimentară şi societatea civilă şi a actorilor la nivel local, precum şcolile şi organizaţiile locale.

În cele din urmă , şi probabil cel mai important, monitorizarea va fi esenţială în anii care vor veni. Numărul activităţilor care urmăresc să îmbunătăţească alimentaţia şi activitatea fizică este deja extins şi creşte de la an la an. Adesea monitorizarea este redusă sau inexistentă şi acest lucru face să se evalueze în mod limitat ceea ce funcţionează bine sau dacă acţiunile trebuie să fie îmbunătăţite sau modificate fundamental.

3. O ABORDARE AXATă PE PARTENERIAT

Comisia consideră că dezvoltarea de parteneriate efective trebuie să reprezinte piatra de temelie a reacţiei Europei în ceea ce priveşte tema alimentaţiei, a excesului de greutate şi obezităţii şi a problemelor de sănătate asociate acestora.

Dezvoltarea de parteneriate de acţiune la nivel european

Platforma de acţiune a Uniunii Europene privind alimentaţia, activitatea fizică şi sănătatea a început să funcţioneze din martie 2005 pentru a „oferi un forum comun tuturor actorilor interesaţi la nivel european”[6].

Forumul urmăreşte să pună în aplicare acţiuni voluntare de combatere a obezităţii, venind în completarea şi în sprijinul altor abordări. Printre membri se numără organizaţii care reprezintă industria, organizaţii de cercetare şi societatea civilă din domeniile sănătăţii publice şi protecţiei consumatorului. În domeniile lor de acţiune, membrii s-au angajat să ia măsuri care pot reduce obezitatea. În martie 2007, Platforma a publicat cel mai recent raport de monitorizare privind rezultatele obţinute până în prezent[7].

Comisia intenţionează să continue şi să dezvolte activităţile din cadrul Platformei, ca instrument cheie pentru punerea în aplicare a acestei strategii. Pe durata a doi ani membrii au lansat peste 200 de iniţiative privind dieta şi activitatea fizică în Uniunea Europeană. În plus, s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte obiectivul stabilit al unui sistem clar şi fiabil de monitorizare a angajamentelor şi o abordare stabilită de comun acord de dezvoltare a măsurilor locale pentru acţiuni (participarea autorităţilor naţionale, regionale şi locale).

Consolidarea reţelelor locale de acţiune

Rezultatele concrete vor fi obţinute numai cu ajutorul unui parteneriat complet şi prin intermediul contribuţiei părţilor interesate locale. În acest sens şi pentru a dezvolta o abordare comună, al cărui scop are caracter comun, va fi importantă dezvoltarea unui cadru de acţiune şi a unor instanţe corespunzătoare, care să poată reuni actorii de la toate nivelurile. Platforma Uniunii Europene reprezintă un model care poate fi imitat în mod corespunzător la nivel local.

Ca principiu general, Comisia consideră că asemenea instanţe trebuie să fie caracterizate de ampla implicare a părţilor interesate, iar autorităţile naţionale trebuie să aibă rol de coordonare, în vederea asigurării încadrării măsurilor într-un cadru de sănătate publică. Comisia a expus şi alte idei pe acest subiect într-un document de bază intitulat „Generalizarea ideii de parteneriat”[8].

Statele membre trebuie să încurajeze implicarea sectorului mediatic, pentru dezvoltarea de mesaje comune şi de campanii.

Platforma s-a bucurat de succes în ceea ce priveşte suscitarea unei acţiuni din partea părţilor interesate într-o întreagă gamă de sectoare; prin urmare, pentru a îmbunătăţi legătura cu guvernele şi pentru a pune în aplicare un adevărat schimb de practici, Comisia va crea un Grup la nivel înalt care se va consacra problemelor de sănătate în raport cu alimentaţia şi activitatea fizică. Obiectivul Grupului ar fi acela de a asigura producerea unui schimb de idei şi practici de politică între statele membre, care să înglobeze toate politicile guvernamentale. Legătura cu Platforma UE va permite comunicarea rapidă dintre sectoare, încurajând schimbul rapid şi asimilarea abordărilor din parteneriatul public-privat. Reţeaua existentă privind alimentaţia şi activitatea fizică îşi va dezvolta rolul de a sprijini şi de a facilita activitatea Grupului.

4. COERENţA POLITICă LA NIVEL COMUNITAR

Cartea albă se concentrează asupra acţiunilor care pot fi întreprinse la nivelul Uniunii Europene, în vederea ameliorării problemele legate de alimentaţie şi sănătate. În consecinţă, cartea albă se concentrează pe acţiunile care fie sunt de competenţa Comunităţii, precum legislaţia sau finanţarea programelor relevante, fie creează o valoare adăugată dintr-un punct de vedere european, cum ar fi facilitarea unui dialog cu părţile interesate din industria alimentară mondială sau dezvoltarea de indicatori comparativi pentru monitorizarea tuturor statelor membre.

Consumatori mai bine informaţi

Cunoştinţele, preferinţele şi comportamentul persoanelor, legate, de exemplu, de modul de viaţă şi de obiceiurile alimentare, sunt modelate de mediul în care evoluează. Această relaţie implică, pe de o parte, accesul la informaţii clare, consecvente şi bazate pe elemente concrete atunci când aceste persoane decid ce alimente să cumpere şi, pe de altă parte, un mediu de informare mai larg care, la rândul lui, este modelat de factori culturali, precum publicitatea şi alte mijloace de informare.

Comisia acţionează în scopul dezvoltării ambelor domenii. Etichetarea nutriţională reprezintă o modalitate prin care informaţiile pot fi comunicate consumatorilor şi folosite pentru a susţine luarea unei decizii sănătoase în momentul cumpărării produselor alimentare şi a băuturilor. În prezent Comisia efectuează o examinare a legislaţiei de etichetare nutriţională în scopul de a propune Parlamentului şi Consiliului consolidarea acestei modalităţi ca un canal de informare a consumatorilor. În urma unei consultări privind etichetarea în primăvara anului 2006[9], Comisia examinează opţiunile de etichetare nutriţională. Printre aspectele care sunt avute în vedere se numără problema dacă trebuie introdusă etichetarea obligatorie şi care este numărul de nutrienţi care trebuie să figureze pe etichetă şi se examinează reglementarea privind etichetarea pe partea din faţă a ambalajului (adică etichetarea simplificată sau semnalizarea).

Un alt aspect îl constituie reglementarea referitoare la afirmaţiile producătorilor privind produsele lor. Regulamentul nr. 1924/2006 privind cerinţele nutriţionale şi de sănătate pentru produsele alimentare, a intrat în vigoare în ianuarie 2007. Un obiectiv cheie este acela de a asigura o bază ştiinţifică sigură pentru cerinţele nutriţionale şi de sănătate formulate în legătură cu alimentele, astfel încât consumatorii să nu fie induşi în eroare de afirmaţii incorecte sau confuze.

Publicitatea şi marketingul sunt sectoare puternice care urmăresc să influenţeze comportamentul consumatorului. Există dovezi care indică faptul că publicitatea şi comercializarea alimentelor influenţează alimentaţia, în special pe cea a copiilor. În perioada octombrie 2005 - martie 2006, Comisia a realizat o masă rotundă privind publicitatea, pentru a explora metodele de reglementare internă şi modul în care legea şi reglementarea internă pot interacţiona şi se pot completa reciproc. În urma acesteia a rezultat un model al celei mai bune practici (sau standarde de guvernare) pentru reglementare internă, care a fost enunţat în raportul Mesei rotunde[10]. Aceste standarde trebuie aplicate în domeniul specific al publicităţii alimentelor destinată copiilor. În acest demers, acţiunile voluntare trebuie să completeze diferitele abordări existente întreprinse în statele membre, cum ar fi codul PAOS din Spania şi iniţiativa recentă a Office of Communication din Regatul Unit. În asemenea context, trebuie subliniată cererea formulată de către Parlamentul European, cu ocazia dezbaterii referitoare la modificarea directivei privind serviciile mass-media audiovizuale[11] în vederea introducerii unui cod de conduită pentru publicitatea alimentelor cu un conţinut ridicat de grăsimi sau zahăr destinate copiilor. Noua directivă privind serviciile mass-media audiovizuale prevede că statele membre şi Comisia vor încuraja furnizorii de servicii mass-media audiovizuale să elaboreze coduri de conduită referitoare la comunicarea comercială privitoare la alimentele şi băuturile destinate copiilor. Preferinţa Comisiei, în acest stadiu, este aceea de a menţine abordarea voluntară existentă la nivelul Uniunii Europene, datorită faptului că astfel se poate acţiona rapid şi eficient pentru a combate numărul în creştere al cazurilor de exces de greutate şi obezitate. Comisia va evalua, în anul 2010, această abordare şi diferitele măsuri luate în domeniu şi va stabili dacă sunt necesare şi alte abordări.

În cooperare cu statele membre şi părţile interesate relevante, Comisia va elabora şi va susţine campanii de informare şi de educare specifice, destinate sensibilizării publicului în ceea ce priveşte problemele de sănătate legate de alimentaţia deficientă, excesul de greutate şi obezitatea. Aceste campanii se vor adresa, în special, grupurilor vulnerabile, cum ar fi copiii.

A acţiona în aşa fel încât alegerea unei alimentaţii sănătoase să fie accesibilă

Alegerea sănătoasă se referă la asigurarea existenţei unor opţiuni sănătoase pentru consumator. Politica Agricolă Comună (PAC) joacă un rol important în ceea ce priveşte producţia şi oferta alimentară în Europa. Drept rezultat, prin garantarea disponibilităţii alimentelor pe care le consumă europenii, Politica Agricolă Comună poate, de asemenea, contribui la modelarea regimului alimentar european şi poate lupta împotriva obezităţii şi a excesului de greutate. În cadrul PAC, Comisia se angajează să promoveze obiectivele în materie de sănătate publică iar exemplul cel mai recent este reforma Organizării Comune a Pieţei (OCP) pentru fructe şi legume, care urmăreşte să promoveze consumul în anumite stabilimente, cum ar fi şcolile.

De exemplu, în cadrul reformei OCP pentru fructe şi legume, Comisia va urmări să promoveze în propunerile sale consumul de fructe şi legume în rândul copiilor, permiţând ca un excedent de producţie să fie distribuit instituţiilor publice de învăţământ şi taberelor de vacanţă pentru copii. De asemenea, Comisia propune mărirea până la 60% a cofinanţării de către UE a proiectelor promoţionale destinate tinerilor consumatori (copii având sub vârsta de 18 ani). Organizaţiile de producători îşi vor axa campaniile lor promoţionale în curs, finanţate de către UE, pe tinerii consumatori. În acelaşi context, trebuie ţinut seama de un alt aspect important: acela de a face în aşa fel încât fructele şi legumele să fie abordabile sau mai abordabile în scopul încurajării consumului acestora, în special în rândul tinerilor. Un proiect care încurajează consumul de fructe în şcoli, cofinanţat de către Uniunea Europeană, ar constitui un pas important în buna direcţie. Proiectul respectiv ar trebui să se adreseze copiilor între 4-12 ani şi să facă parte din reforma OCP pentru fructe şi legume.

Există un interes din ce în ce mai mare în ceea ce priveşte compoziţia produselor alimentare fabricate şi rolul pe care reformularea îl poate juca pentru a face alimentaţia mai sănătoasă. Industria de profil a făcut deja paşi importanţi, dar aceştia nu sunt uniformi întotdeauna pentru toate produsele şi statele membre. Anumite state membre încurajează reformularea produselor alimentare, de exemplu în ceea ce priveşte concentraţiile de grăsime, de grăsimi saturate şi de grăsimi trans, de sare şi zahăr. În conformitate cu un studiu efectuat în anul 2006 de către CIAA[12] în Uniunea Europeană, una din trei companii a declarat că a reformulat cel puţin 50% dintre produsele sale în 2005 şi 2006. Reformularea a fost aplicată unei mari varietăţi de alimente, inclusiv cereale pentru micul dejun, băuturi, biscuiţi, produse de patiserie, produse lactate, sosuri, supe, condimente, uleiuri, snack-uri şi produse zaharoase.

Comisia propune iniţierea unui studiu în anul 2008 pentru a explora posibilitatea de reformulare a produselor alimentare astfel încât să se reducă concentraţiile acestor nutrienţi, dat fiind rolul pe care aceştia îl joacă în dezvoltarea bolilor cronice. Acest studiu va include o evaluare a acţiunilor întreprinse până în acel moment atât prin măsuri legislative, cât şi voluntare, pentru a oferi un standard de bază pentru evaluarea viitoarelor evoluţii.

Comisia intenţionează să faciliteze, în context de parteneriat, lansarea campaniilor de reformulare a sării pe baza unor dovezi clare a eficienţei acestora, ca şi a campaniilor care urmăresc îmbunătăţirea conţinutului de nutrienţi al alimentelor fabricate, la nivel mai general, în UE.

Încurajarea activităţii fizice

Activitatea fizică cuprinde o serie de activităţi de la sportul organizat la „modalităţile de deplasare activă”[13] sau activităţi în aer liber. Comisia consideră că statele membre şi Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri proactive pentru a contracara practicarea cu frecvenţă redusă a activităţilor fizice din ultimele decenii, cauzată de numeroşi factori.

Eforturile individuale pentru găsirea unor modalităţi de intensificare a activităţii fizice în viaţa de zi cu zi trebuie susţinute de dezvoltarea unui mediu fizic şi social care să conducă la astfel de activităţi.

De asemenea, Comisia sprijină măsurile referitoare la transporturile urbane durabile, prin intermediul politicii de coeziune, prin iniţiativa CIVITAS şi prin programul „Energia inteligentă – Europa”, care în anul 2007 intră într-o nouă fază. Se consideră că proiectele de mers pe jos şi de ciclism constituie o parte esenţială a acestei politici şi se încurajează cererile din partea autorităţilor locale. Comisia doreşte să se asigure că subvenţiile existente pentru infrastructura publică sunt exploatate în totalitate în scopul unor moduri de viaţă mai sănătoase, precum modalităţile de deplasare activă, şi în cursul anului 2007 va publica un „ghid urban” pentru ca autorităţile locale să contribuie la mai buna cunoaştere a acestor posibilităţi de finanţare în toate sectoarele.

Comisia Europeană va publica o carte verde privind transportul urban în anul 2007, care va fi urmată de un plan de acţiune în anul 2008. De asemenea, Comisia intenţionează să publice şi un document orientativ referitor la planurile de transport urban durabil.

De asemenea, Comisia va prezenta o carte albă privind sportul, care urmăreşte să enunţe propuneri pentru a spori rata de practicare a sporturilor în UE şi a extinde practica sportivă astfel încât să includă activitatea fizică, la nivel mai general.

Grupuri şi stabilimente prioritare

S-a demonstrat faptul că obezitatea creşte dramatic în rândul copiilor europeni şi că îi afectează în mod disproporţionat pe cei din grupurile socio-economice inferioare. Două obiective ale politicii de coeziune a Uniunii Europene 2007-2013 sunt de a promova contribuţia oraşelor la creşterea economică şi a numărului locurilor de muncă şi de a menţine o forţă de muncă sănătoasă[14]. Pentru programele concentrate pe zonele urbane, măsurile care urmăresc regenerarea spaţiilor publice pot cuprinde infrastructura din zonele dezavantajate din punct de vedere socio-economic şi, prin urmare, pot oferi locuri atractive pentru activităţi fizice. În acelaşi timp, priorităţile programelor pentru o forţă de muncă sănătoasă trebuie să contribuie la „recuperarea diferenţelor existente” în ceea ce priveşte infrastructura de sănătate şi riscurile de sănătate. Acţiunile de încurajare a activităţii fizice pot juca un rol vital în priorităţile acestor programe.

Copilăria este o perioadă importantă pentru inculcarea unei preferinţe pentru comportamente sănătoase şi pentru căpătarea deprinderilor de viaţă necesare pentru menţinerea unui mod de viaţă sănătos[15]. Şcolile joacă un rol capital în această privinţă. Este, de asemenea, un domeniu în care eficacitatea intervenţiei este deja bine stabilită: studiile indică faptul că acţiunile concentrate la nivel local cu o participare foarte largă având drept ţintă copiii cu vârste cuprinse în 0-12 ani vor fi eficiente în schimbarea comportamentului pe termen lung. Eforturile trebuie să se concentreze pe educaţia alimentaţiei şi pe activitatea fizică. Educaţia pentru sănătate şi educaţia fizică se află printre temele prioritare ale noului Program de învăţare continuă (2007-2013), mai precis ale subprogramului Comenius pentru educaţia şcolară. Vor fi posibilităţi de derulare atât a proiectelor nutriţionale, cât şi de activităţi fizice, cu accentul pus pe sport şi pe întărirea cooperării dintre şcoli, pe organismele de formare a profesorilor, pe autorităţile locale şi naţionale şi pe cluburile sportive.

În anul 2007, Comisia va finanţa un studiu referitor la relaţia dintre obezitate şi statutul socio-economic, în scopul analizării celor mai eficiente intervenţii adresate persoanelor din grupurile socio-economice inferioare.

Dezvoltarea bazei de cunoştinţe pentru a susţine elaborarea politicilor

Comisia intenţionează să valorifice temeliile solide constituite de programele de cercetare anterioare din domeniul alimentaţiei, obezităţii şi al bolilor principale cauzate de modul de viaţă nesănătos, precum cancerul, diabetul şi bolile respiratorii. Comisia a identificat nevoia de a cunoaşte mai mult despre factorii care determină alegerea alimentelor şi va stabili, în cel de-al şaptelea Program-cadru, direcţiile majore de cercetare a comportamentului consumatorului; impactul alimentelor şi al alimentaţiei asupra sănătăţii; factorii de prevenire a obezităţii în grupuri ţintă precum sugarii, copiii şi adolescenţii şi de intervenţie eficientă în alimentaţie. De asemenea, programul vizează factorii determinanţi ai sănătăţii, prevenirea bolilor şi promovarea sănătăţii în cadrul temei „Optimizarea îngrijirii medicale pentru cetăţenii europeni”.

Din anul 2006, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) are un rol nou, acela de a consilia Comisia în aplicarea Regulamentului privind cerinţele nutriţionale şi de sănătate. Noul mandat include consultanţa privind profilurile nutrienţilor pentru produsele alimentare care prezintă cerinţe de sănătate şi evaluarea argumentelor ştiinţifice ale acestor cerinţe. Un alt exemplu al contribuţiei EFSA în domeniul legat de alimentaţie constă în actualizarea consumului de referinţă al populaţiei Europei pentru energie şi nutrienţi.

Dezvoltarea sistemelor de monitorizare

Armonizarea modului în care sunt obţinute datele la nivel naţional privind indicatorii de obezitate şi de exces de greutate este redusă, îngreunând comparaţiile în cadrul Uniunii Europene. În plus, există date limitate în domenii importante, precum consumul alimentar.

Comisia a identificat necesitatea de întărire a monitorizării pe trei niveluri cheie. Mai întâi, la nivel macro, asigurarea unor date fiabile, comparabile privind indicatorii generali de evoluţie – în contextul indicatorilor de sănătate la nivelul Comunităţii Europene (ECHI) – referitoare la alimentaţie şi la activitatea fizică, cum ar fi incidenţa obezităţii. În al doilea rând, identificarea sistematică a acţiunilor întreprinse în prezent în statele membre, pentru ca acestea să poată fi monitorizate şi evaluate din punct de vedere al impactului. În al treilea rând, în legătură cu proiectele şi programele individuale, dat fiind rolul acestora de blocuri constructive pentru obţinerea unei reacţii eficiente a societăţii.

Pentru a susţine monitorizarea la nivel macro, Comisia a elaborat o anchetă europeană de sănătate, prin intermediul intervievării (EHIS), care va fi operaţională în anul 2007 şi care va pune în aplicare o abordare armonizată privind obţinerea cu regularitate prin intermediul Sistemului statistic european (ESS) de date statistice privind înălţimea şi greutatea raportate chiar de subiecţi, practicarea de activităţi fizice şi frecvenţa consumului de fructe şi legume. Până în anul 2010, Comisia intenţionează să stabilească o anchetă de examinare a sănătăţii europene (EHES), pentru a obţine informaţii obiective privind o serie de măsuri nutriţionale inclusiv IMC, colesterolul şi hipertensiunea la o populaţie selectată aleatoriu. EUROSTAT este în curs de constituire a unui prim set de indicatori ai consumului alimentar, pentru a monitoriza modelele şi tendinţele de alimentaţie. Aceste activităţi din cadrul ESS pun accentul pe dezvoltarea unor date şi indicatori de calitate privind starea sănătăţii (inclusiv obezitatea), precum şi pe modul de viaţă (inclusiv alimentaţia şi activitatea fizică).

Obiectivele cheie vor fi acelea de a stabili politicile şi acţiunile aplicate în statele membre, dar şi de a întări monitorizarea şi evaluarea impactului acestora. Comisia va continua să susţină funcţia de monitorizare prin intermediul proiectelor sale în cadrul Programului de sănătate publică, care sprijină stabilirea reţelelor şi schimbul de informaţii în domeniul bunei practici legate de alimentaţie şi activitatea fizică şi de prevenire a obezităţii

5. LA NIVELUL STATELOR MEMBRE

Comisia a stabilit o gamă completă de acţiuni care sunt de competenţa sa şi care trebuie aplicate în sectoarele de politici. După cum s-a mai menţionat, în multe dintre acţiuni, elementul central trebuie reprezentat de măsurile luate de către statelor membre, acestea fiind esenţiale în abordarea problemelor legate de alimentaţie, de excesul de greutate şi obezitate. Întreaga gamă de acţiuni întreprinse de Comisie în domeniul său de acţiune, care trebuie să se aplice în sectoarele de politici, vine în sprijinul sau în completarea măsurilor adoptate de statele membre. Variaţia regimului alimentar între statele membre şi divergenţa abordărilor politice sunt importante. În plus, este esenţial să se continue elaborarea de măsuri la nivel regional şi local, măsuri care să fie mai aproape de cetăţenii UE. Intervenţiile la aceste niveluri sunt indispensabile în vederea adaptării la contextele locale specifice a abordărilor elaborate şi validate la nivel general. Aceste acţiuni trebuie, de asemenea, să facă obiectul unei monitorizări, al unei evaluări şi al unei discuţii. Comisia va reuni şi, în colaborare cu Grupul la nivel înalt, va evalua măsurile naţionale şi regionale respective şi va publica aceste informaţii pe site-ul său internet[16]. Comisia intenţionează să recurgă la Grupul la nivel înalt susmenţionat pentru a promova diseminarea celei mai bune practici, dar şi pentru a asigura orice sprijin care va fi considerat potrivit la nivel comunitar.

De asemenea, statele membre joacă un rol activ în dezvoltarea de parteneriate pentru acţiuni locale care pot sprijini iniţiative voluntare, precum dezvoltarea unei publicităţi responsabile.

6. CE POT FACE ACTORII PRIVAţI

Actorii privaţi au de jucat un rol major în dezvoltarea alegerii sănătoase pentru consumatori şi în abilitarea lor de a lua decizii pentru un mod de viaţă sănătos: acţiunile lor în acest domeniu pot completa politica de stat şi iniţiativele legislative la nivelul Uniunii şi cel naţional. Atunci când actorii privaţi acţionează în state membre diferite, cum este cazul marilor organizaţii din domeniu, acţiunea lor trebuie să evolueze prin dezvoltarea unei abordări comune şi consecvente faţă de consumatorii din toate Uniunea Europeană.

Acţionarea în aşa fel încât alegerea unei alimentaţii sănătoase să fie accesibilă şi abordabilă: Industria alimentară (de la producători la comercianţi) ar putea să înregistreze îmbunătăţiri evidente în domenii precum reformularea produselor alimentare în ceea ce priveşte conţinutul de sare, de grăsimi, în special de grăsimi saturate şi grăsimi trans şi de zaharuri pentru consumatorii din toată Uniunea Europeană. De asemenea, datele disponibile indică că bunele practici ale detailiştilor în statele membre, care promovează în mod regulat promoţii, la preţuri scăzute, produse sănătoase, cum ar fi fructele şi legumele, au o incidenţă pozitivă asupra alimentaţiei.

Menţinerea consumatorilor informaţi: Detailiştii şi societăţile din industria alimentară trebuie să contribuie din plin la iniţiativele voluntare naţionale actuale.

Comisia va acţiona pentru a promova norme îmbunătăţite de publicitate şi marketing, care să corespundă cel puţin criteriilor Alianţei Europene pentru Standarde în Publicitate (EASA) în toate statele membre. În această privinţă, Directiva „Televiziune fără frontiere” conţine o nouă dispoziţie care prevede că statele membre încurajează, la nivel naţional, regimurile de reglementare comună şi reglementare internă care întrunesc acceptul părţilor interesate.

Comisia ar întâmpina cu satisfacţie şi alte iniţiative ale companiilor din sector în vederea atingerii acestui obiectiv.

Reglementarea internă reuşită se bazează pe aplicarea unor sisteme de monitorizare a dezvoltării şi aderării la codurile acceptate. În prezent, această capacitate variază în statele Uniunii Europene. Prin urmare, este necesar ca statele membre să îşi consolideze sistemele de reglementare internă şi să le direcţioneze către modelul celei mai bune practici indicate de Comisie. Platforma joacă rolul de forum pentru monitorizarea la nivel înalt a abordării la nivel naţional şi subnaţional, de la producătorii alimentari la detailişti şi a sectorului de comunicare comercială.

Încurajarea activităţii fizice: (1) Organizaţiile sportive ar putea coopera cu grupurile de sănătate publică pentru a dezvolta campanii de publicitate şi de marketing în întreaga Europă, care să promoveze activitatea fizică în special în rândul populaţiei ţintă, precum tinerii sau persoanele din grupuri socio-economice inferioare. Următoarea cartea albă privind sportul va stabili rolul acestor reţele. (2) Actorii locali şi regionali trebuie să se implice în mod proactiv împreună cu administraţiile publice locale pentru a avea în vedere obiectivele de sănătate publică în proiectele de construcţii, pentru spaţii urbane, cum ar fi locurile de joacă pentru copii, şi pentru sistemele de transport.

Grupuri şi stabilimente prioritare: Responsabilitatea pe care o poartă şcolile este mare, acestea trebuie să se asigure că elevii înţeleg nu numai importanţa unei alimentaţii raţionale şi a exerciţiului dar şi că aceştia pot beneficia de pe urma amândurora. Acestea pot fi susţinute în legătură cu acest proiect prin intermediul unor parteneriate cu grupuri private, inclusiv comunitatea de afaceri. Şcolile ar trebui să fie medii protejate şi asemenea parteneriate ar trebui constituite într-un mod transparent şi necomercial.

Întreprinderile pot sprijini, de asemenea, dezvoltarea unor moduri de viaţă sănătoase la locul de muncă. Împreună cu organizaţiile angajaţilor, întreprinderile trebuie să dezvolte propuneri/orientări pentru modalităţile în care societăţile comerciale de diverse dimensiuni pot introduce măsuri simple şi eficiente din punct de vedere economic pentru a promova un mod de viaţă sănătos al angajaţilor.

Organismele profesionale medicale europene şi naţionale trebuie să dezvolte propuneri pentru a întări formarea specialiştilor din sănătate în ceea ce priveşte factorii legaţi de alimentaţie şi activitate fizică care implică un risc de boală (cum ar fi excesul de greutate şi obezitatea, hipertensiunea arterială sau lipsa activităţii fizice), cu un accent deosebit pe abordarea preventivă şi pe rolul jucat de factorii legaţi de modul de viaţă.

Dezvoltarea unui tablou de bună practică şi de cea mai bună practică: Organizaţiile societăţii civile, în special cele care acţionează în domeniile sănătăţii publice, tineretului şi sporturilor trebuie să elaboreze dovezi ale impactului politicilor şi acţiunilor la toate nivelurile.

7. COOPERAREA INTERNAţIONALă

Comisia va colabora cu OMS în vederea elaborării unui sistem de supraveghere a alimentaţiei şi a activităţii fizice pentru EU27 în cadrul acţiunilor de urmărire ale Cartei Europene pentru Combaterea Obezităţii, adoptată la Istanbul, anul trecut, la data de 16 noiembrie 2006. În 2007, OMS intenţionează să adopte un al doilea plan de alimentaţie şi nutriţie pentru Europa. Comisia Europeană întâmpină cu satisfacţie cadrul de sănătate publică actualizat în cadrul căruia se vor înscrie viitoarele acţiuni, şi se angajează să participe activ la acest proces.

În ceea ce priveşte cooperarea bilaterală, Comisia va continua să colaboreze îndeaproape cu ţările care au pus la punct propria strategie în vederea beneficierii de pe urma experienţelor fiecăreia, după cum procedează deja în SUA începând cu luna mai 2006.

8. CONCLUZII şI MONITORIZARE

Incidenţa obezităţii va fi unul dintre indicatorii cheie pentru măsurarea oricărui progres realizat în Uniunea Europeană de către această strategie. În concordanţă cu Carta OMS, statele membre ale Uniunii Europene au declarat că „progresul vizibil, în special referitor la copii şi adolescenţi, trebuie să fie realizabil în cele mai multe ţări în următorii 4-5 ani şi trebuie să fie posibilă inversarea tendinţei cel târziu până în anul 2015.”

Comisia va analiza progresele în anul 2010, pentru a reexamina situaţia obezităţii, pentru a observa în ce măsură propriile politici au fost aliniate cu obiectivele prezentei carte şi în ce măsură actorii din toată Uniunea Europeană contribuie la realizarea obiectivelor. În cazul în care un sector prezintă propuneri sau orientări de intervenţie, examinarea din 2010 va pune în evidenţă progresele concrete realizate. În cazul special al măsurilor de reglementare internă din industrie, analiza va trebui să indice modul în care aceste măsuri sunt puse în aplicare şi care este efectul acestora.

[1] http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/life_style/nutrition/platform/platform_en.htm

[2] http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/life_style/nutrition/green_paper/consultation_en.htm

[3] Problema excesului de greutate şi a obezităţii poate fi rezumată după cum urmează: un aport energetic alimentar excesiv plus un consum de energie scăzut sau insuficient egal cu un excedent energetic , care este înmagazinat sub formă de grăsime corporală.

[4] Concluziile Consiliului din 2 decembrie 2002 privind obezitatea (JO C 11, 17.1.2003, p. 3), din 2 decembrie 2003 privind modul de viaţă sănătos (JO C 22, 27.1.2004, p. 1); din 2 iunie 2004 privind promovarea sănătăţii cardiace (Comunicat de presă: 9507/04 (Presse 163); din 6 iunie 2005 privind obezitatea, alimentaţia şi activitatea fizică (Comunicat de presă: 8980/05 (Presse 117); din 5 iunie 2006 privind promovarea modului de viaţă sănătos şi prevenirea diabetului de tip II (JO C 147, 23.6.2006, p. 1).

[5] http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/life_style/nutrition/green_paper/nutrition_gp_rep_en.pdf

[6] Carta Platformei, martie 2005http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/life_style/nutrition/platform/docs/platform_charter.pdf

7 http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/life_style/nutrition/platform/docs/eu_platform_2mon-framework_en.pdf

[7] http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/life_style/nutrition/platform/docs/contacts2007_en.pdf

[8] Etichetare: competitivitate, informarea consumatorului şi îmbunătăţirea legislaţiei comunitare. Document consultativ al DG SANCO. Februarie 2006.

[9] http://ec.europa.eu/consumers/overview/report_advertising_en.htm

[10] Cunoscută până în momentul de faţă sub numele de Directiva „Televiziune fără frontiere”.

[11] Confederaţia industriilor agroalimentare.

[12] Efectuarea de deplasări către şi dinspre locul de muncă prin intermediul mersului pe jos, bicicletei sau al oricărui mijloc activ.

[13] Politica de coeziune în slujba creşterii şi a locurilor de muncă, orientările strategice comunitare 2007-2013, Decizia Consiliului din 6 octombrie 2006.

[14] EPODE şi „Tiger Kids” sunt două exemple inovatoare de proiecte comunitare care promovează comportamentele sănătoase în rândul copiilor. De exemplu, EPODE reuneşte părinţii, profesorii, specialiştii în sănătate şi comunitatea de afaceri locală din oraşe mici de pe cuprinsul Franţei. Acţiunile includ evenimente precum „săptămâni alimentare” speciale, în timpul cărora copiii sunt familiarizaţi cu alimentaţia sănătoasă şi organizarea şi supravegherea de către părinţi a unui „autobuz care merge pe jos” până la şcoală. Tiger Kids este destinat atât copiilor preşcolari, cât şi şcolarilor din patru regiuni ale Germaniei şi urmăreşte să stabilească un standard de calitate pentru prevenirea obezităţii. Proiectul îi implică pe părinţi în promovarea alimentaţiei şi a activităţii fizice a copiilor, atât la şcoală, cât şi în afara şcolii.

[15] http://ec.europa.eu/dgs/health_consumer/publichealth_en.htm