[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 10.5.2007

COM(2007) 242 final

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR

Comunicare privind o agendă europeană pentru cultură într-o lume în proces de globalizare

{SEC(2007) 570}

COMUNICAREA COMISIEICĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR

Comunicare privind o agendă europeană pentru cultură într-o lume în proces de globalizare

„ Cultura este alcătuită din toate visele şi eforturile care sunt direcţionate către realizarea totală a omului. Cultura face necesar acest pact paradoxal: transformarea diversităţii în principiul unităţii, aprofundarea diferenţelor, nu pentru a dezbina, ci pentru a-i aduce un plus de bogăţie. Europa este o cultură sau nu este deloc”. Denis de Rougemont

1. Introducere

Cultura se află în centrul dezvoltării şi civilizaţiei umane. Aceasta este elementul care ne face să sperăm şi să visăm, stimulându-ne simţurile şi oferindu-ne noi moduri de a privi realitatea, ne strânge laolaltă prin încurajarea dialogului şi însufleţirea pasiunilor într-un fel care ne uneşte şi nu ne dezbină. Cultura ar trebui considerată ca o serie de trăsături distincte spirituale şi materiale care caracterizează o societate şi un grup social şi care cuprinde literatura şi artele, precum şi modurile de viaţă, sistemele de valori, tradiţiile şi credinţele.

Aşa cum Dario Fo arăta cu îndreptăţire, „chiar înainte ca Europa să fie unită la un nivel economic sau să fie concepută la nivelul intereselor economice şi al comerţului, cultura era elementul care unea toate ţările Europei. Artele, literatura, muzica sunt liantul Europei” . Europenii împărtăşesc cu adevărat un patrimoniu cultural comun care este rezultatul a secole de creativitate, valuri de migraţie şi schimburi. De asemenea, ei se bucură de o bogată diversitate culturală şi lingvistică pe care o preţuiesc şi care inspiră şi a inspirat multe ţări din lume.

Originalitatea şi succesul Uniunii Europene constau în capacitatea acestei de a respecta istoria, limbile şi culturile variate şi strâns legate între ele ale statelor membre, realizând în acelaşi timp un sistem de idei şi de norme comune care garantează pacea, stabilitatea, prosperitatea şi solidaritatea – şi o dată cu acestea, un patrimoniu cultural şi o creativitate deosebit de bogate la care au contribuit valurile succesive de extindere. Prin această unitate în diversitate, respectul pentru diversitatea culturală şi lingvistică, precum şi promovarea unui patrimoniu cultural comun se află chiar în centrul proiectului european. Iar acest lucru este mai mult decât oricând necesar într-o lume în proces de globalizare.

În Europa actuală schimburile culturale sunt mai dinamice şi mai intense ca niciodată. Astfel, libera circulaţie prevăzută de Tratatul CE a înlesnit semnificativ schimburile şi dialogurile culturale transfrontaliere. Activităţile culturale şi cererea de bunuri culturale sunt în plină dezvoltare şi beneficiază de un acces fără precedent mulţumită noilor mijloace de comunicare. În acelaşi timp, globalizarea a intensificat contactele cu multe alte culturi diferite din întreaga lume, ceea ce a sporit curiozitatea şi capacitatea noastră de a realiza schimburi benefice cu aceste alte culturi şi a contribuit la diversitatea societăţilor noastre. Cu toate acestea, globalizarea a pus, de asemenea, în discuţie identitatea şi capacitatea Europei de a asigura existenţa unor societăţi interculturale şi unite.

Pretutindeni în lume, diversitatea culturală şi dialogul intercultural au devenit provocări majore pentru o ordine globală bazată pe pace, înţelegere reciprocă şi respect pentru valorile comune, precum apărarea şi promovarea drepturilor omului şi păstrarea limbilor. În acest sens, intrarea în vigoare la 18 martie 2007 a Convenţiei UNESCO privind protejarea şi promovarea diversităţii expresiilor culturale trebuie privită ca o etapă fundamentală la care UE a adus o contribuţie însemnată.

Bogăţia culturală şi diversitatea Europei sunt strâns legate de rolul şi influenţa acesteia în lume. Uniunea Europeană nu reprezintă numai un proces economic sau o putere comercială, ci este deja amplu percepută – şi în mod îndreptăţit – ca un proiect unic şi de succes social şi cultural. UE este – şi trebuie să aspire să fie chiar mai mult decât atât – un exemplu de „putere subtilă”, întemeiată pe norme şi valori precum demnitatea umană, solidaritate, toleranţă, libertate de expresie, respect pentru diversitate şi dialog intercultural. Aceste valori pot deveni surse de inspiraţie pentru lumea de mâine atât timp cât sunt susţinute şi promovate.

Bogăţia culturală a Europei întemeiată pe diversitatea acesteia este, de asemenea, şi în mod din ce în ce mai pronunţat, un avantaj important într-o lume imaterială şi care este bazată pe cunoştinţe. Sectorul cultural european este, în aceeaşi măsură, un stimulent foarte dinamic al activităţilor economice şi al locurilor de muncă pe cuprinsul teritoriului UE. Activităţile culturale sprijină, de asemenea, promovarea unei societăţi pentru toţi şi contribuie la prevenirea şi reducerea sărăciei şi excluziunii sociale. După cum s-a admis în concluziile Consiliului European din primăvara lui 2007, antreprenorii creativi şi o industrie culturală activă constituie o sursă unică de inovare pentru viitor, iar acest potenţial trebuie mai bine recunoscut şi folosit pe deplin.

Obiectivul comunicării

Conştiinţa rolului unic pe care UE îl deţine în promovarea bogăţiei culturale şi diversităţii ei culturale, atât în Europa, cât şi în lume, este în plină dezvoltare. Cultura este deopotrivă recunoscută ca fiind un element indispensabil pentru îndeplinirea obiectivelor strategice ale UE, precum prosperitate, solidaritate şi securitate, asigurând în acelaşi timp o prezenţă mai pregnantă pe scena internaţională.

Pe baza unor ample consultări[1], prezenta comunicare analizează relaţia dintre cultură şi Europa într-o lume în proces de globalizare şi propune obiective pentru o nouă agendă la nivel UE pentru cultură. Această agendă va fi comună tuturor părţilor interesate (Comisie, state membre, cu implicarea societăţii civile şi Parlamentului European). Prin urmare, Comisia încearcă, de asemenea, să stabilească noi parteneriate şi metode de cooperare între aceste părţi.

2. CONTRIBUţIA UE LA CULTURă[2]

SE ADMITE ÎN GENERAL Că DEFINIREA NOţIUNII DE „CULTURă” ESTE UN FAPT COMPLEX. PE DE O PARTE, NOţIUNEA DE „CULTURă” SE POATE REFERI LA ARTE, INCLUZÂND O VARIETATE DE OPERE DE ARTă, DE BUNURI şI SERVICII CULTURALE, IAR PE DE ALTă PARTE, ACEASTA ARE DEOPOTRIVă UN SENS ANTROPOLOGIC. ACESTA ESTE FUNDAMENTUL PENTRU UN UNIVERS SIMBOLIC DE ÎNţELESURI, CREDINţE, VALORI şI TRADIţII CARE SUNT EXPRIMATE ÎN LIMBAJ, ARTă, RELIGIE şI MITURI. ASTFEL, SENSUL ANTROPOLOGIC DEţINE UN ROL ESENţIAL ÎN DEZVOLTAREA UMANă şI ÎN STRUCTURA COMPLEXă A IDENTITăţILOR şI OBICEIURILOR INDIVIZILOR şI COMUNITăţILOR.

Această comunicare se va concentra în principal pe importanţa diverselor aspecte ale culturii în dezvoltarea de strategii atât la nivelul UE, cât şi în relaţie cu ţările terţe.

Baza acţiunii UE în domeniul culturii este înscrisă în tratat, iar articolul 151 din acesta prevede următoarele:

„Comunitatea contribuie la înflorirea culturilor statelor membre, respectând diversitatea naţională şi regională a acestora şi punând în evidenţă, în acelaşi timp, moştenirea culturală comună.” „Acţiunea Comunităţii urmăreşte să încurajeze cooperarea dintre statele membre şi, în cazul în care este necesar, să sprijine şi să completeze acţiunea acestora….” „Comunitatea şi statele membre favorizează cooperarea cu ţările terţe şi cu organizaţiile internaţionale care au competenţe în domeniul culturii şi, în special, cu Consiliul Europei.” „În acţiunile întreprinse în temeiul celorlalte dispoziţii ale prezentului tratat, Comunitatea ţine seama de aspectele culturale, în special pentru a respecta şi a promova diversitatea culturilor sale.” |

Prin urmare, cultura este şi va rămâne în principal o responsabilitate care le revine statelor membre. În unele ţări, cultura este gestionată în mare parte la nivel regional şi chiar local. De exemplu, articolul 151 nu prevede armonizarea actelor cu putere de lege şi normelor administrative ale statelor membre. Acţiunile comunitare trebuie să fie realizate respectând pe deplin principiul subsidiarităţii, rolul UE fiind acela de a sprijini şi completa şi nu de a înlocui acţiunile statelor membre, ţinând seama de diversitatea acestora şi încurajând schimburile, dialogul şi înţelegerea reciprocă.

2.1. Rolul politicilor şi programelor interne ale UE

UE contribuie deja în multe moduri la promovarea activităţilor culturale în Europa prin programele şi politicile sale:

- Programele culturale comunitare au fost deosebit de productive. Actualul program Cultura (2007-2013)[3] va continua să faciliteze înţelegerea reciprocă, să stimuleze creativitatea şi să contribuie la îmbogăţirea reciprocă a culturilor noastre. Acesta va sprijini mii de organizaţii culturale să elaboreze şi să pună în aplicare proiecte culturale şi artistice care să îmbunătăţească cunoştinţele privind patrimoniul cultural european şi difuzarea acestuia, care să promoveze schimburile culturale, creaţia artistică şi literară, precum şi traducerea literară. Programul va sprijini deopotrivă organismele active la nivel european în domeniul culturii şi va asigura recunoaşterea realizărilor culturale majore europene prin acordarea de premii la nivel european în domeniul arhitecturii, patrimoniului cultural şi muzicii, precum şi prin desemnarea capitalelor europene ale culturii.

- Multe alte programe au un impact pozitiv deosebit în ceea ce priveşte cultura, fie prin proiecte culturale specifice, folosirea limbilor străine pe care le promovează, legătura strânsă dintre educaţie şi cultură, fie prin experienţele culturale personale pe care le încurajează. Printre aceste programe se numără „Europa pentru cetăţeni” (2007-2013)[4], care are, de asemenea, la bază articolul privind cultura din tratat. Acest program promovează o cetăţenie europeană activă, precum şi programe care sprijină învăţarea continuă (inclusiv Erasmus şi Erasmus Mundus), multilingvismul şi schimburile între tineri.

- În sectorul cinematografic şi al audiovizualului, programul MEDIA[5], înfiinţat în 1991, promovează competitivitatea industriei audiovizuale europene. Programul vizează, de asemenea, promovarea dialogului intercultural, sporeşte conştiinţa reciprocă între culturile europene şi dezvoltă potenţialul cultural. Pe lângă acestea, o recomandare privind patrimoniul cinematografic şi competitivitatea activităţilor din sectorul aferent a fost adoptată la 16 noiembrie 2005 şi stabileşte acţiunile concrete în domeniul patrimoniului cinematografic.

- O contribuţie importantă la cultură este adusă de o altă serie de programe comunitare de finanţare. Astfel, asistenţa oferită prin politica de coeziune sau prin politica regională de dezvoltare poate fi utilă în promovarea, de exemplu, a activităţilor de restaurare a patrimoniului cultural şi a încurajării industriilor creative în vederea creşterii atractivităţii regiunilor sau a formării unor profesionişti în domeniul culturii. Un exemplu este, de asemenea, dezvoltarea societăţii informaţionale (şi anume iniţiativa privind Bibliotecile digitale care are ca obiectiv facilitarea accesului online la patrimoniul cultural şi ştiinţific divers al Europei) sau cercetarea (programele-cadru de cercetare).

Anumite politici comunitare deţin, de asemenea, un rol important în definirea unui cadru de reglementare pentru sectorul cultural.

Pentru acţiunea comunitară din cadrul articolului 151 alineatul (4) din tratat, provocarea constă adesea în a găsi echilibrul potrivit între diferitele obiective politice publice şi legitime, inclusiv promovarea diversităţii culturale.

- Există o legătură puternică între promovarea culturii şi creativităţii şi legislaţia UE privind drepturile de autor şi drepturile conexe. Această legislaţie protejează drepturile autorilor, producătorilor şi artiştilor pentru a garanta că aceştia primesc veniturile cuvenite pentru operele lor şi permite în acelaşi timp o difuzare amplă a operelor şi a fonogramelor protejate, promovând astfel accesul cetăţenilor la bogăţia şi diversitatea patrimoniului cultural european.

- Directiva privind „Televiziune fără frontiere”, adoptată în 1989, a creat un cadru juridic pentru libera circulaţie a conţinutului audiovizual european pe cuprinsul UE, prin stabilirea condiţiilor pentru transmisia transfrontalieră a programelor TV în cadrul pieţei interne europene. Acest lucru a contribuit semnificativ la consolidarea pluralismului mass-mediei şi la intensificarea diversităţii culturale. În acest context, diversitatea culturală este, de asemenea, încurajată prin măsuri de promovare a producţiilor europene şi independente.

- Ca urmare a introducerii articolului 87 alineatul (3) litera (d)[6] în Tratatul de la Maastricht, consideraţiile de ordin cultural deţin un anumit rol în acordarea ajutoarelor de stat. În temeiul acestei dispoziţii, Comisia a aprobat în trecut o serie vastă de măsuri la nivel naţional care au oferit beneficii unor sectoare diverse, precum muzeele, patrimoniul naţional, producţiile teatrale şi muzicale, media culturală în format tipărit, sectorul cinematografic şi al audiovizualului.

- UE a desemnat 2008 drept Anul european al dialogului intercultural[7] pentru a concretiza şi a promova cele mai bune practici şi activităţi în cadrul dialogului intercultural, destinate să stabilească o strategie durabilă pentru perioada următoare lui 2008. Se va acorda o atenţie deosebită dimensiunii multilingve a acestui dialog.

- În final, pe baza programelor comunitare de finanţare existente, Comisia intenţionează să desemneze 2009 drept Anul european al creativităţii şi inovaţiei prin educaţie şi cultură în scopul de a sensibiliza opinia publică, de a promova dezbaterea politică în statele membre, precum şi de a contribui la încurajarea creativităţii, inovaţiei şi competenţelor interculturale.

În ultimii ani, statele membre au analizat noi forme de cooperare flexibilă în vederea unei colaborări mai strânse pentru realizarea obiectivelor comune. Consiliul a convenit asupra unui plan de lucru multianual pentru perioada 2005-2007[8] şi forme de cooperare flexibilă privind anumite subiecte s-au realizat, precum mobilitatea colecţiilor muzeale. Conferinţele ministeriale periodice au contribuit deopotrivă la schimbul de bune practici şi la dialogul privind politicile.

În rapoartele şi recomandările sale[9], Parlamentul European a făcut adesea apel la consolidarea cooperării. În plus, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor au subliniat rolul societăţii civile organizate şi al autorităţilor locale şi regionale.

Aceste experienţe alături de rezultatele amplului proces de consultare întreprins în vederea pregătirii prezentei comunicări au dus Comisia la concluzia că acum este momentul realizării unei agende culturale comune şi a unor noi parteneriate şi metode de cooperare cu statele membre, societatea civilă şi ţările terţe.

2.2. Relaţiile externe ale UE

Cultura este recunoscută ca fiind o parte importantă a principalelor programe şi instrumente de cooperare ale UE[10], precum şi în cadrul acordurilor bilaterale ale Uniunii cu ţările terţe. Aceasta este, de asemenea, un element fundamental în cooperarea stabilită cu Consiliul Europei, ceea ce a permis realizarea comună a Zilelor europene ale patrimoniului, cât şi a unor acţiuni în Balcanii Occidentali.

O mare varietate de proiecte şi programe culturale a fost pusă în aplicare de-a lungul a mai mulţi ani, ca parte a asistenţei financiare şi tehnice a Uniunii în toate regiunile în curs de dezvoltare din lume. Aceste acţiuni culturale vizează conservarea şi restaurarea siturilor patrimoniului, producerea şi circulaţia operelor de artă, înfiinţarea sau restaurarea muzeelor, întărirea capacităţii locale a operatorilor culturali şi a artiştilor, precum şi organizarea de evenimente culturale majore. Comisia gestionează, de asemenea, fonduri şi acţiuni destinate să sprijine apariţia şi consolidarea industriilor culturale, în special a sectorului cinematografic şi al audiovizualului în ţări partenere, precum şi să promoveze accesul local la cultură şi la diversitate culturală în ţările terţe.

În strânsă legătură cu aceasta, Uniunea s-a concentrat din ce în ce mai mult asupra promovării sprijinului pentru drepturile omului, inclusiv a protecţiei şi susţinerii drepturilor culturale, drepturilor populaţiilor autohtone, cât şi a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor şi a persoanelor marginalizate social.

Dialogul intercultural, unul dintre principalele instrumente de asigurare a păcii şi de prevenire a conflictelor, se numără cu siguranţă printre obiectivele de bază ale acestor acţiuni. Acţiunile prioritare în acest sens au fost lansate la îndemnul unui grup consultativ stabilit de către preşedintele Comisiei. Printre altele, grupul a dus, de asemenea, la înfiinţarea în Alexandria a Fundaţiei Euro-mediteraneene Anna Lindh pentru Dialog între Culturi, precum şi la iniţierea unei dezbateri specifice privind cultura în cadrul dialogurilor politice cu numeroase ţări terţe.

Recent Comisia a început, în egală măsură, să consolideze diplomaţia publică, incluzând evenimentele culturale, ceea ce implică adesea cooperarea cu şi între instituţiile culturale din statele membre în vederea transmiterii unor mesaje importante în ţări terţe despre Europa, identitatea şi experienţa acesteia în a clădi poduri între culturi diferite.

La un nivel mai general, Comisia a propus programe tematice multianuale în cadrul perspectivelor financiare pentru perioada 2007-2013 pentru a finanţa pe de o parte, intervenţiile comunitare în ţările şi regiunile în curs de dezvoltare, iar, pe de altă parte, intervenţiile pe plan internaţional. Programele tematice „Investiţii în capitalul uman” şi „Rolul actorilor nestatali şi autorităţilor locale în procesul de dezvoltare” sunt disponibile pentru a completa cooperarea geografică prin documentele de strategie naţională în domeniul culturii. Sondajele de opinie recente, desfăşurate în iunie 2006 sub egida şefilor de state şi de guverne[11], indică clar că, sub presiunea globalizării, majoritatea cetăţenilor europeni vor ca Europa să fie mai prezentă în lume printr-o politică externă care să-i reflecte în mod corespunzător valorile. Cultura este cu siguranţă un element central al acestei abordări multilaterale şi care contribuie la realizarea consensului.

Intrarea în vigoare rapidă a Convenţiei UNESCO privind protejarea şi promovarea diversităţii expresiilor culturale ilustrează noul rol al diversităţii culturale la nivel internaţional. În calitate de părţi, Comunitatea şi statele membre s-au angajat să consolideze un nou pilon cultural al guvernării globale şi al dezvoltării durabile, şi anume prin întărirea cooperării internaţionale.

3. obiective ale unei agende europene pentru cultură

Procesul amplu de consultare realizat în 2006 a permis Comisiei să identifice un puternic consens în sprijinul unei noi agende UE pentru cultură, astfel încât să se valorifice realizările din trecut şi să se intensifice activităţile în curs de desfăşurare. Acest lucru s-ar îndeplini pe baza a trei serii interdependente de obiective:

- Promovarea diversităţii culturale şi a dialogului intercultural;

- Promovarea culturii în calitate de catalizator al creativităţii, în cadrul strategiei de la Lisabona pentru creştere şi locuri de muncă;

- Promovarea culturii drept element vital în cadrul relaţiilor internaţionale ale Uniunii.

Aceste obiective ar orienta acţiunile viitoare ale UE. Fiecărui actor i s-ar solicita să-şi aducă contribuţia, respectând pe deplin principiul subsidiarităţii:

- Pentru statele membre şi regiunile lor, aceasta ar însemna o dezvoltare în continuare a politicilor în aceste domenii cu privire la obiectivele comune, o concentrare a eforturilor în vederea orientării activităţilor comune, inter alia , printr-o metodă deschisă de cooperare, precum şi o analiză a oportunităţilor oferite de către finanţarea UE;

- Pentru părţile implicate în domeniul culturii, precum organizaţii profesionale, instituţii culturale, organizaţii neguvernamentale, reţele la nivel european, fundaţii etc., aceasta ar însemna o angajare strânsă în dialogul cu instituţiile UE, o sprijinire în vederea elaborării de noi politici şi acţiuni ale UE, precum şi o dezvoltare a dialogului între părţi;

- Pentru Comisie, aceasta ar însemna o mobilizare a politicilor interne şi externe, programe comunitare de finanţare, cât şi un rol reînnoit de stimulare, schimb de bune practici şi un dialog cu întreaga gamă de actori.

- Pentru toţi actorii, aceasta ar însemna un sens reînnoit al parteneriatului şi al aderării la acţiunile UE destinate să îndeplinească obiectivele respective.

Partea următoare explică mai detaliat fiecare dintre aceste obiective globale.

3.1. Diversitate culturală şi dialog intercultural

„Arta este cea care poate structura personalitatea tinerilor pentru a le deschide cugetele şi pentru a le insufla respectul faţă de celălalt şi dorinţa de pace”. Yehudi Menuhin

Înflorirea culturilor statelor membre, respectând diversitatea naţională şi regională a acestora, reprezintă un obiectiv important al UE prevăzut de Tratatul CE. În vederea situării simultane în prim-plan a patrimoniului nostru cultural, cât şi a recunoaşterii contribuţiei tuturor culturilor prezente în societăţile noastre, diversitatea culturală trebuie promovată într-un cadru favorabil deschiderii şi schimburilor între diferite culturi. Trăim în societăţi din ce în ce mai multiculturale şi prin urmare este necesar să sprijinim dialogul intercultural şi competenţele interculturale. Acestea sunt, de asemenea, elemente fundamentale în cadrul unei economii globale în vederea creşterii nivelului de ocupare a forţei de muncă, de adaptabilitate şi de mobilitate a artiştilor şi a lucrătorilor din sectorul cultural, precum şi a nivelului de mobilitate a operelor de artă. Dat fiind că cetăţenii se numără printre beneficiarii principali ai procesului de dezvoltare a diversităţii culturale, trebuie să le înlesnim accesul la cultură şi la activităţile culturale.

Următoarele obiective specifice ar trebui luate în considerare:

- Promovarea mobilităţii artiştilor şi profesioniştilor din domeniul culturii şi circulaţia tuturor formelor de expresii artistice dincolo de graniţele naţionale:

- Mobilizarea resurselor publice şi private în favoarea mobilităţii artiştilor şi lucrătorilor din sectorul cultural din cadrul UE;

- Promovarea mobilităţii operelor de artă şi a altor expresii artistice;

- Îmbunătăţirea coordonării europene în ceea ce priveşte aspectele care afectează mobilitatea lucrătorilor în UE în vederea luării în considerare a nevoilor rezultate din mobilitatea pe termen scurt şi cu caracter frecvent între statele membre.

- Promovarea şi consolidarea competenţelor interculturale şi a dialogului intercultural, în special prin dezvoltarea „conştiinţei şi expresiei culturale”, „competenţelor sociale şi civice” şi „comunicării în limbi străine”, care se numără printre competenţele fundamentale în procesul de învăţare continuă, identificate de către Parlamentul European şi Consiliu în 2006[12].

3.2. Cultura în calitate de catalizator al creativităţii în cadrul strategiei de la Lisabona pentru creştere şi locuri de muncă

„Inteligenţa este programată pentru a crea diferenţe” . Francesco Alberoni

Industriile culturale şi sectorul creativ contribuie în mod semnificativ la PIB, la creştere şi la ocuparea forţei de muncă la nivel european. Drept exemplu, un studiu independent efectuat recent pentru Comisie a estimat că mai mult de 5 milioane de persoane au lucrat în sectorul cultural în 2004, ceea ce reprezintă echivalentul a 3,1% din totalul populaţiei încadrate în muncă în EU 25. Sectorul cultural a contribuit în 2003 cu aproximativ 2,6% la PIB-ul UE, înregistrându-se o creştere semnificativ mai mare faţă de economia în general din perioada 1999-2003[13]. Aceste industrii şi creativitatea pe care o produc constituie un avantaj fundamental al economiei şi competitivităţii Europei în contextul globalizării.

Rolul culturii în sprijinirea şi încurajarea creativităţii şi inovaţiei trebuie analizat şi promovat. Creativitatea se află la baza inovaţiei sociale şi tehnologice, şi, prin urmare, reprezintă un stimulent important al creşterii, competitivităţii şi locurilor de muncă în UE.

Următoarele obiective specifice ar trebui luate în considerare:

- Promovarea creativităţii în educaţie prin implicarea sectorului cultural în valorificarea potenţialului culturii în calitate de element/instrument concret în procesul de învăţare continuă, precum şi în promovarea culturii şi artelor în educaţia informală şi formală (inclusiv învăţarea limbilor străine).

- Promovarea întăririi capacităţii în sectorul cultural prin sprijinirea formării sectorului cultural cu privire la competenţele manageriale, antreprenoriat, cunoştinţe privind dimensiunea europeană/activităţile comerciale europene, precum şi dezvoltarea surselor inovatoare de finanţare, printre care sponsorizarea şi un acces îmbunătăţit la acestea.

- Dezvoltarea de parteneriate creative între sectorul cultural şi celelalte sectoare (TIC, cercetare, turism, parteneri sociali etc.) în vederea consolidării impactului social şi economic al investiţiilor în cultură şi creativitate, în special în ceea ce priveşte promovarea creşterii şi locurile de muncă, precum şi dezvoltarea şi atractivitatea regiunilor şi oraşelor.

3.3. Cultura - element vital în cadrul relaţiilor internaţionale

„Orice cultură se naşte din întrepătrundere, din interacţiune şi din confruntare. Dimpotrivă, prin izolare o civilizaţie moare”. Octavio Paz

În calitate de părţi ale Convenţiei UNESCO privind protejarea şi promovarea diversităţii expresiilor culturale, Comunitatea şi statele membre şi-au reafirmat angajamentul în ceea ce priveşte dezvoltarea unui rol nou şi mai proactiv al Europei în cadrul relaţiilor internaţionale ale acesteia, precum şi în ceea ce priveşte integrarea dimensiunii culturale drept element vital în raporturile sale cu ţările şi regiunile partenere. Acest lucru ar trebui să contribuie la promovarea în întreaga lume a cunoştinţelor despre culturile Europei şi înţelegerii acestora.

În vederea realizării acestei integrări, este deosebit de important să se dezvolte un dialog intercultural activ cu toate ţările şi regiunile, valorificându-se, de exemplu, legăturile lingvistice pe care Europa le are cu numeroase ţări. În acest context, este deopotrivă importantă promovarea bogăţiei diversităţii culturale a partenerilor noştri, susţinerea identităţilor locale, promovarea accesului la cultură al populaţiilor locale, cât şi dezvoltarea unei resurse economice care să poată avea un impact direct asupra dezvoltării socio-economice.

Având în vedere toate acestea, UE va urma o metodă cu o dublă orientare, şi anume:

- integrarea sistematică a dimensiunii culturale şi a diverselor componente ale culturii în toate politicile, proiectele şi programele externe şi de dezvoltare – ca mijloc de sporire a calităţii eforturilor sale diplomatice, precum şi a viabilităţii şi a durabilităţii tuturor activităţilor de cooperare ale UE; și

- sprijinirea acţiunilor şi evenimentelor culturale specifice – cultura reprezintă o resursă în sine, iar accesul la cultură ar trebui considerat drept o prioritate în cadrul politicilor dezvoltare.

Următoarele obiective specifice ar trebui luate în considerare:

- dezvoltarea în continuare a dialogului politic în domeniul culturii cu toate ţările şi regiunile şi promovarea schimburilor culturale dintre UE şi regiunile şi ţările terţe;

- promovarea accesului la pieţe, atât la pieţele europene, cât şi la celelalte, pentru bunurile şi serviciile culturale din ţările în curs de dezvoltare, prin acţiuni orientate, precum şi prin acorduri care să acorde un tratament preferenţial sau măsuri de asistenţă comercială;

- folosirea politicilor externe şi de dezvoltare în vederea protejării şi promovării diversităţii culturale prin acordarea de sprijin financiar şi tehnic pentru, pe de o parte, conservarea patrimoniului cultural şi pentru accesul la acesta şi, pe de altă parte, pentru încurajarea şi promovarea activă a acţiunilor culturale în lume;

- Asigurarea faptului că toate programele şi proiectele de cooperare iau pe deplin în considerare, în concepţia şi în punerea lor în aplicare, cultura locală, precum şi că îşi aduc contribuţia la îmbunătăţirea accesului la cultură şi la mijloacele de exprimare culturală, inclusiv contactele interumane. Educaţia este deosebit de importantă, inclusiv promovarea includerii culturii în programele de învăţământ de la toate nivelele din ţările în curs de dezvoltare;

- promovarea implicării dinamice a UE în activitatea organizaţiilor internaţionale din domeniul culturii, precum şi în proiectul Organizaţiei Naţiunilor Unite, „Alianţa civilizaţiilor”.

4. PARTENERIATE şI METODE DE LUCRU NOI

În vederea îndeplinirii agendei sale pentru cultură, Europa trebuie să se bazeze pe un parteneriat solid între toţi actorii, care are patru dimensiuni fundamentale.

4.1. Continuarea dialogului cu sectorul cultural

Comisia se angajează să continue un dialog structurat cu acest sector, ceea ce ar asigura un cadru pentru schimbul periodic de opinii şi de bune practici şi ar aduce o contribuţie la procesul de elaborare a politicilor, de monitorizare şi de evaluare.

Din motive legate de legitimitate, sectorul cultural ar trebui să continue să se organizeze pe cât de mult posibil, în vederea identificării unor interlocutori reprezentativi. Comisia apreciază structurarea progresivă care se află deja în desfăşurare şi apariţia unor organizaţii reprezentative, precum şi a unor structuri de cooperare, ca de exemplu o platformă a societăţii civile privind dialogul intercultural.

Cu toate acestea, Comisia recunoaşte caracteristicile speciale ale sectorului, şi anume eterogenitatea acestuia (organizaţii profesionale, instituţii culturale cu grade diferite de independenţă, organizaţii neguvernamentale, reţele europene şi noneuropene, fundaţii etc.), lipsa de comunicare din trecut dintre industriile culturale şi alţi actori din domeniul culturii, precum şi problemele care rezultă din aceasta în ceea ce priveşte o mai bună structurare a sectorului. Efectul eterogenităţii a fost diminuarea vocii sectorului cultural la nivel european.

În scopul dezvoltării unui dialog mai bun între Comisie şi aceşti diverşi actori, aceasta propune următoarele măsuri:

- Realizarea unui plan al sectorului pentru a identifica şi înţelege mai bine întreaga serie a părţilor interesate;

- Înfiinţarea unui „Forum cultural” în vederea consultării părţilor interesate şi a încurajării apariţiei unei platforme cu o structură autonomă sau a unei serii de platforme ale părţilor interesate;

- Încurajarea exprimării opiniilor reprezentative ale artiştilor individuali şi intelectualilor la nivel european („ambasadori culturali”), inclusiv analizarea posibilităţii şi fezabilităţii creării unui forum european virtual online care să permită schimburile de idei, expresia artistică şi care să se adreseze cetăţenilor;

- Încurajarea partenerilor sociali din sectoarele culturale să continue dezvoltarea dialogului social şi autonom în temeiul articolelor 138 şi 139 din Tratat. Pe această bază, comitetele sectoriale pentru dialog social există deja pentru artele spectacolului şi pentru sectorul audiovizualului;

- Introducerea unei dimensiuni culturale dezbaterilor publice la nivel european prin apelarea la reprezentaţiile Comisiei. Situarea culturii într-o poziţie centrală va intensifica dialogul şi va reuşi să se adreseze unui nou public.

4.2. Stabilirea unei metode deschise de coordonare

După cum s-a menţionat anterior, statele membre au adoptat în cadrul Consiliului un plan comun de activitate pentru perioada 2005-2007. În prezent, planul de lucru trebuie reînnoit iar Comisia consideră că a sosit momentul ca statele membre să-şi intensifice cooperarea folosind în acest sens drept instrument, metoda deschisă de coordonare (MDC), într-un spirit de parteneriat.

MDC asigură un cadru potrivit de cooperare în domeniul culturii între statele membre Aceasta reprezintă un cadru interguvernamental fără caracter obligatoriu pentru schimbul de politici şi acţiunile convenite, adecvat unui astfel de sector în care competenţele rămân în foarte mare măsură la nivelul statelor membre. MDC constă în adoptarea unor obiective comune, monitorizarea periodică a progresului înregistrat, precum şi în schimbul de bune practici şi informaţii pertinente în vederea încurajării învăţării reciproce.

Această metodă este aplicată în domeniul ocupării forţei de muncă, protecţiei sociale, educaţiei şi tineretului. În aceste sectoare MDC a contribuit la consolidarea elaborării de politici de către statele membre, dat fiind că participarea periodică într-un proces european promovează imaginea acestor politici la nivel naţional, conferindu-le un stimulent suplimentar. De asemenea, MDC permite statelor membre să înveţe unele de la altele şi oferă actorilor din aceste sectoare politice posibilitatea, de care altfel nu ar beneficia, să îşi exprime opiniile la nivel european.

Cu toate acestea, este deosebit de important ca trăsăturile specifice ale sectorului cultural să fie luate pe deplin în considerare în conceperea unei MDC în acest domeniu. În spiritul unui parteneriat cu statele membre, acest lucru implică adoptarea unei metode flexibile care să asocieze stabilirea unor obiective generale cu un sistem simplu de raportare periodică.

Comisia propune ca, pe baza prezentei comunicări, Consiliul de Miniştri să aprobe obiectivele menţionate anterior, stabilind priorităţi şi convenind asupra unui exerciţiu bianual de monitorizare. Ca parte a acestui exerciţiu, Comisia ar întocmi un raport comun împreună cu reprezentanţii la nivel înalt ai statelor membre, o dată la doi ani, realizând o sinteză a principalelor aspecte şi tendinţe şi analizând progresul înregistrat de către statele membre cu privire la îndeplinirea obiectivelor comune.

Statele membre ar fi încurajate să asocieze pe deplin în procesul de monitorizare, autorităţile locale şi regionale, cât şi părţile interesate din domeniul cultural la nivel naţional, precum şi să prezinte în rapoartele naţionale modul în care acestea au fost implicate. La nivelul UE, Comisia ar implica părţile interesate în acest proces prin intermediul Forumului cultural menţionat anterior. În anul precedent publicării raportului, Comisia ar organiza o reuniune pentru a pune la un loc contribuţiile din partea societăţii civile.

Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor ar trebui implicate în acest proces.

Pentru îndeplinirea obiectivelor din sfera relaţiilor externe, cadrul competent al UE pentru relaţii externe, inclusiv ministerele afacerilor externe, ar trebui implicate în mod corespunzător. Comisia ar încerca alături de statele membre să intensifice coordonarea la nivelul UE a activităţilor privind cooperarea culturală, ceea ce ar include identificarea şi schimbul de bune practici. Pregătirea documentelor de strategie naţională şi a strategiilor de asistenţă comună ar fi în continuare un punct central pentru eforturile sporite privind cooperarea şi armonizarea.

4.3. Sprijinirea elaborării de politici bazate pe date concrete

Comisia va deţine un rol de sprijinire şi de coordonare, dacă este cazul, în raport cu fiecare dintre obiectivele menţionate anterior şi cu MDC propusă.

Îndeplinirea obiectivelor menţionate anterior presupune o înţelegere îmbunătăţită a contribuţiei sectorului cultural la realizarea agendei de la Lisabona, în vederea facilitării unor politici bazate pe date concrete. Aceasta implică un schimb de informaţii existente, de studii de caz şi o cooperare în ceea ce priveşte metodologiile de evaluare şi de analiză a impactului. Totuşi, MDC presupune, de asemenea, revizuirea şi, dacă este necesar, îmbunătăţirea informaţiilor statistice naţionale, precum şi asigurarea unei mai bune comparabilităţi între statisticile naţionale, coordonate de EUROSTAT.

În acest context, Comisia va lansa o serie de studii şi o cooperare între servicii în vederea sprijinirii obiectivelor propuse, a elaborării politicilor bazate pe date concrete şi a acţiunilor. Aceasta va încuraja participarea în cadrul unor reţele a actorilor implicaţi în evaluarea impactului şi evaluarea politicilor din domeniul culturii, la nivel european, naţional, regional sau local.

4.4. Includerea culturii în cadrul tuturor politicilor aferente

Articolul 151 alineatul (4) din Tratatul CE prevede că, în acţiunile întreprinse în temeiul celorlalte dispoziţii din tratat, Comunitatea ţine seama de aspectele culturale, în special pentru a respecta şi a promova diversitatea culturilor sale.

În scopul unei mai bune îndepliniri a acestei atribuţii, Comisia consolidează coordonarea internă între servicii şi aprofundează analiza interfeţei dintre diversitatea culturală şi celelalte politici comunitare pentru a realiza un echilibru adecvat între diferitele obiective politice legitime de ordin public, printre care promovarea diversităţii culturale, atunci când ia decizii sau face propuneri cu caracter normativ sau financiar. De exemplu, Comisia a înfiinţat recent un nou grup pentru coordonarea între servicii.

În ceea ce priveşte dimensiunea externă, se acordă o atenţie deosebită dialogului multicultural, intercultural şi interreligios care promovează înţelegerea între UE şi partenerii internaţionali şi care se adresează unui public din ce în ce mai numeros din ţările partenere. În acest context, educaţia şi, în special, educaţia privind drepturile omului, deţin un rol semnificativ. Noul program Erasmus Mundus îşi va aduce contribuţia în acest sens. Comisia sprijină dialogul şi activităţile referitoare la cultură din cadrul politicii europene de vecinătate (PEV), programului „Investiţii în capitalul uman”, instituţiilor precum Fundaţia Anna Lindh din regiunea euro-mediteraneană, precum şi din cadrul proiectului ONU, „Alianţa civilizaţiilor”. Programe speciale de cooperare culturală (precum Fondul cultural pentru India) sunt stabilite cu unele ţări partenere din regiunea PEV, din Asia şi din alte părţi. Aceste activităţi prezintă un caracter interdependent.

În vederea unei susţineri eficiente a acţiunilor culturale specifice în ţările ACP, Comisia Europeană propune înfiinţarea unui Fond cultural UE-ACP, drept o contribuţie europeană comună la sprijinirea distribuţiei bunurilor culturale din ACP şi, în unele cazuri, a producerii acestora. Acest fond va încuraja apariţia pieţelor şi industriilor locale, astfel facilitând şi încurajând accesul populaţiei locale la culturi şi la mijloace diverse de expresie culturală. De asemenea, fondul va favoriza pătrunderea bunurilor culturale din ACP pe pieţele europene printr-un acces îmbunătăţit la reţelele şi platformele de distribuţie din UE.

Al 10-lea Fond European de Dezvoltare va asigura prima fază de finanţare a acestui fond, care va fi completată de contribuţiile statelor membre ale UE.

5. CONCLUZII

„Cultura nu este un lux, ci o necesitate” . Gao Xingjian

Comisia este de părere că a sosit momentul realizării unei noi agende europene pentru cultură care să ia în considerare realităţile actuale ale unei lumi în proces de globalizare.

Prezenta comunicare face propuneri concrete atât în ceea ce priveşte o serie de obiective comune, cât şi noi metode pentru intensificarea cooperării culturale în UE.

Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Regiunilor şi Comitetul Economic şi Social European sunt invitate să-şi exprime opinia cu privire la prezenta comunicare.

Consiliul este invitat să ia măsurile necesare în vederea luării unei decizii referitoare la o serie de obiective comune şi la un proces de raportare adecvat în cadrul metodei deschise de coordonare care a fost propusă; iar Consiliul European este invitat să le aprobe în concluziile sale.[pic][pic][pic]

[1] A se vedea http://ec.europa.eu/culture/eac/communication/consult_en.html, precum şihttp://ec.europa.eu/development/body/theme/human_social/pol_culture1_en.htm.

[2] Pentru mai multe informaţii, a se vedea documentul de lucru anexat al serviciilor, „Inventory of Community actions in the field of culture” („Lista acţiunilor comunitare în domeniul culturii”).

[3] Decizia nr. 1855/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006, (JO L 372, 27.12.2006).

[4] Decizia nr. 1904/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006, (JO L 378, 27.12.2006).

[5] Decizia nr. 1718/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 noiembrie 2006, (JO L 327, 24.11.2006).

[6] „ajutoarele destinate să promoveze cultura şi conservarea patrimoniului, în cazul în care acestea nu aduc modificări condiţiilor schimburilor comerciale şi ale concurenţei în Comunitate într-o măsură care contravine interesului comun”.

[7] Decizia nr. 1983/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 decembrie 2006, (JO L 412, 30.12.2006).

[8] Concluziile celei de-a 2616 reuniuni a Consiliului pentru Educaţie, Tineret şi Cultură, din 15-16 noiembrie 2004.

[9] Ref. Raport privind cooperarea culturală în Uniunea Europeană - Giorgio Ruffolo - A5-0281/2001.

[10] Precum Acordul Cotonou cu statele din Africa, Caraibe şi Pacific, Programul de vecinătate şi parteneriat cu ţările învecinate şi cu Rusia şi instrumentul de dezvoltare şi cooperare cu Asia şi America Centrală şi Latină.

[11] În momentul în care Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei „Europa în lume – câteva propuneri practice pentru o mai buna coerenţă, eficienţă şi vizibilitate” - COM(2006) 278.

[12] Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competenţele fundamentale în procesul de învăţare continuă (2006/962/CE) (JO L 394, 30.12.2006, p. 10).

[13] A se vedea studiul privind Economia culturii în Europa, realizat de KEA pentru Comisia Europeană, 2006, la următoarea adresă internet: http://ec.europa.eu/culture/eac/sources_info/studies/studies_en.html.