[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 21.3.2007

COM(2007) 127 final

COMUNICAREA COMISIEI

Acţiuni întreprinse în aplicarea cărţii verzi „Iniţiativa europeană în materie de transparenţă"

{SEC(2007) 360}

COMUNICAREA COMISIEI

Acţiuni întreprinse în aplicarea cărţii verzi „Iniţiativa europeană în materie de transparenţă"

1. INTRODUCERE

La data de 3 mai 2006, Comisia a adoptat o carte verde[1] în vederea impulsionării „Iniţiativei europene în materie de transparenţă”[2].

Obiectivul cărţii verzi este de a lansa o consultare publică extinsă referitor la componentele cheie ale Iniţiativei în materie de transparenţă:

- Nevoia de un cadru mai structurat pentru activităţile reprezentanţilor grupurilor de interese;

- Feedbackul la standardele minime ale Comisiei pentru consultare[3] („standarde de consultare”) ;

- Dezvăluirea obligatorie a informaţiilor referitoare la beneficiarii fondurilor UE a căror gestionare este repartizată.

În perioada mai-august 2006, Comisia a efectuat consultări pe scară largă şi cuprinzătoare, în special pe baza unei consultări deschise prin intermediul internetului. În plus, reprezentanţele Comisiei au organizat reuniuni de consultare într-o serie de state membre. În iunie 2006, Comitetul Economic şi Social European (CESE) a organizat o audiere cu mai mult de 60 de grupuri de interese europene şi alte părţi interesate, care a oferit o nouă ocazie pentru un schimb de păreri referitor la propunerile Comisiei[4].

Drept răspuns la consultările prin intermediul internetului, Comisia a primit contribuţii din partea a peste 160 de părţi interesate. Printre acestea s-au numărat unele state membre UE, grupuri de interese din sectorul privat, comunitatea organizaţiilor neguvernamentale şi o serie de cetăţeni. La procesul de consultare au luat parte atât organizaţii europene, cât şi organizaţii naţionale şi regionale. În conformitate cu standardele de consultare ale Comisiei, toate contribuţiile au fost publicate pe site-ul pentru consultări al Iniţiativei europene în materie de transparenţă[5].

În ceea ce priveşte reacţia organismelor consultative ale Uniunii Europene, atât Comitetul Economic şi Social European[6], cât şi Comitetul Regiunilor[7] au emis un aviz cu privire la cartea verde a Comisiei.

Cartea verde a Comisiei a suscitat un mare interes public. În fiecare lună, s-au înregistrat câteva mii de vizite ale site-ului pentru consultări al Iniţiativei europene în materie de transparenţă. Pe baza prezentei comunicări, Comisia doreşte să ofere feedback la argumentele prezentate în cadrul procesului de consultare şi să decidă asupra măsurilor luate în aplicarea cărţii verzi.

2. FEEDBACK şI ACŢIUNI ÎNTREPRINSE ÎN APLICAREA CĂRŢII VERZI

2.1. Reprezentarea intereselor (activităţi de lobby)

2.1.1. Abordare generală, terminologie şi domeniu de aplicare

Ocazia de a discuta problema reprezentării intereselor la nivel european a fost binevenită în general, deşi câţiva participanţi la procesul de consultare au criticat utilizarea de către Comisie a termenilor „activitate de lobby” pentru a descrie acest fenomen. Prin urmare, trebuie evidenţiat încă o dată faptul că definiţia dată de Comisie „activităţii de lobby” nu include nicio judecată de valoare negativă. Activităţile de lobby se referă la „activităţile desfăşurate în vederea influenţării formulării politicilor şi proceselor de luare a deciziilor ale instituţiile europene" . Comisia a evidenţiat în mod explicit rolul legitim şi util al activităţilor de lobby în cadrul unui sistem democratic. Noul registru al Comisiei (a se vedea mai jos) va fi intitulat, cu toate acestea, „Registrul reprezentanţilor de interese”.

Societăţile de consultanţă în domeniul afacerilor publice, grupurile de lobby ale întreprinderilor („reprezentanţii interni”), grupurile de reflecţie, asociaţiile profesionale şi cabinetele de avocatură vor fi încurajate să se înscrie şi li se va oferi ocazia de a indica categoria din care fac parte.

2.1.2. Propuneri din cadrul cărţii verzi

În Cartea verde privind iniţiativa europeană în materie de transparenţă, Comisia a propus un nou cadru pentru activităţile de lobby care se va baza pe:

- Un sistem de înscriere facultativă, cu stimulente care să îi determine pe reprezentanţii de interese să se înregistreze. Stimulentele ar include alerte automate de avertizare referitor la consultările privind probleme de interes pentru părţile interesate.

- Un cod comun de conduită pentru toţi reprezentanţii de interese sau cel puţin cerinţe minime comune.

- Un sistem de monitorizare şi sancţiuni care urmează a fi aplicate în cazul unei înregistrări incorecte şi/sau în cazul încălcării codului de conduită.

2.1.3. Registrul reprezentanţilor de interese

Crearea unui registru în care înscrierea este facultativă a fost susţinută de multe contribuţii. Cu toate acestea, o parte considerabilă a celor consultaţi, în special organizaţiile neguvernamentale, au susţinut că singurul mod de asigurare a transparenţei totale este instituirea unui sistem de înregistrare obligatorie.

Pentru Comisie, transparenţa totală înseamnă în primul rând a avea o imagine cât mai completă a reprezentanţilor intereselor europene. Pentru a atinge acest obiectiv, Comisia a propus o abordare axată pe înscrierea facultativă pe bază de stimulente. Reprezentanţilor de interese care înregistrează anumite informaţii referitoare la ei înşişi li s-ar acorda ocazia de a menţiona interesele lor specifice şi, în schimb, ar fi avertizaţi cu privire la consultările din domeniile respective.

S-a susţinut că acest stimulent pentru înregistrarea facultativă este relativ insuficient. În contextul procesului de consultare, se pare că funcţia de alertă automată nu va oferi probabil un stimulent suficient pentru înregistrare, în special pentru grupurile cu sediul în Bruxelles, care urmăresc activităţile Comisiei zilnic.

Astfel, sistemul trebuie completat cu un stimulent suplimentar care să consolideze atât aplicarea politicii existente a Comisiei privind consultările (a se vedea şi capitolul 2.2.), cât şi asigurarea respectării acesteia. Conform standardelor de consultare ale Comisiei, părţile interesate care doresc să prezinte observaţii în cadrul consultărilor prin internet trebuie să fie pregătite să furnizeze Comisiei şi publicului larg informaţii privind obiectivele lor şi structura acestora. Conform politicii Comisiei, "în cazul în care aceste informaţii nu sunt furnizate, observaţiile transmise vor fi considerate contribuţii personale" [8].

Astfel, Comisia intenţionează să recurgă atât la registrul în care înscrierea este facultativă, cât şi la un nou model standard pentru consultările prin internet. În cazul în care organizaţiile îşi transmit contribuţiile în contextul unei asemenea consultări, acestea vor fi invitate în mod sistematic să folosească registrul pentru a declara persoanele pe care le reprezintă, misiunea acestora şi modul în care sunt finanţate.

Această opţiune se justifică datorită faptului că deţinerea de informaţii suficiente referitoare la organizaţiile care participă la o consultare reprezintă în mod clar o condiţie preliminară pentru orice evaluare semnificativă a relevanţei şi utilităţii contribuţiilor transmise.

Noul sistem nu numai că va spori transparenţa generală, dar va contribui, de asemenea, la atingerea obiectivelor Comisiei pentru o mai bună legiferare. Consultările deschise, la care să participe toate părţile interesate, reprezintă instrumente esenţiale în realizarea evaluărilor de impact şi consolidarea abordării bazate pe cunoştinţe în crearea de politici.

În ceea ce priveşte dezvăluirea informaţiilor cu caracter financiar solicitată pentru înscrierea în registru, Comisia consideră cerinţa ca cei care se înscriu să declare cifrele bugetare relevante şi defalcarea pe clienţi principali şi/sau surse de finanţare ca fiind măsuri necesare şi proporţionale. Principalul obiectiv al dezvăluirii modului în care reprezentanţii de interese sunt finanţaţi este asigurarea faptului că factorii de decizie şi publicul larg pot identifica şi evalua cât de puternice sunt cele mai importante forţe motoare din spatele unei anumite activităţi de lobby.

În conformitate cu abordarea privind autoreglementarea, calcularea şi dezvăluirea modului în care sunt finanţaţi cei care se înscriu va rămâne responsabilitatea acestora. Astfel, Comisia va aplica următoarele criterii minime pentru a evalua dacă informaţiile furnizate sunt suficiente pentru înscrierea în registru:

- pentru societăţile de consultanţă profesională şi cabinetele de avocatură implicate în activitatea de lobby pe lângă instituţiile UE, ar trebui declarate cifra de afaceri aferentă activităţilor de lobby pe lângă instituţiile UE, precum şi ponderea relativă pe care o au clienţii în ceea ce priveşte această cifră de afaceri.

- pentru reprezentanţii de interese „interni” şi asociaţiile profesionale active în domeniul lobby-ului, ar trebui furnizată o estimare a costurilor asociate activităţilor de lobby direct pe lângă instituţiile UE.

- pentru organizaţiile neguvernamentale şi grupurile de reflecţie, ar trebui declarate bugetul total şi defalcarea pe principalele surse de finanţare (sumele şi sursele finanţării publice, donaţiilor, cotizaţiilor de membru etc.)

Regulamentul 1367/2006 privind aplicarea dispoziţiilor Convenţiei de la Aarhus instituţiilor comunitare stipulează faptul că organizaţiile neguvernamentale (care îndeplinesc o serie de cerinţe specifice) vor avea dreptul să solicite o reexaminare internă a anumitor acte administrative din cadrul dreptului mediului. Prin urmare, ca posibil stimulent pentru înscriere, Comisia va examina gradul în care viitorul registru ar putea servi drept instrument de identificare a organizaţiilor neguvernamentale abilitate să lanseze o astfel de procedură (de exemplu, sub forma unei recunoaşteri prealabile).

2.1.4. Codul de conduită

Cartea verde a prevăzut că cei care se înscriu în registru "trebuie să respecte un cod de conduită , care trebuie să fie pus în aplicare în mod verosimil şi transparent.”

Problemele legate de modul de elaborare şi de monitorizare concretă a unui astfel de cod nu au fost discutate în detaliu. S-a discutat dacă un cod comun facultativ, elaborat şi monitorizat chiar de către reprezentanţii de interese (care să includă impunerea de penalizări), ar putea reprezenta o opţiune mai bună. Cu toate acestea, răspunsurile la cartea verde au sugerat faptul că reunirea diverselor părţi ale comunităţii reprezentanţilor de interese într-un astfel de exerciţiu ar fi destul de dificilă, în special în ceea ce priveşte cooperarea dintre sectorul privat şi organizaţiile neguvernamentale.

Este clar faptul că răspunderea pentru bunele relaţii ale Comisiei cu reprezentanţii intereselor externe o are Comisia. Astfel, ar fi greu de imaginat o externalizare din partea Comisiei a responsabilităţilor sale referitoare la definirea şi monitorizarea unui cod către organismele externe. Autoreglementarea efectuată de reprezentanţii de interese nu este considerată o opţiune viabilă. În schimb, Comisia ar trebui să reexamineze şi să actualizeze cerinţele minime existente pe care le-a adoptat în 1992. Conţinutul codului astfel modificat va fi analizat cu părţile interesate. Subscrierea la cod ar trebui să devină o cerinţă pentru reprezentanţii de interese care doresc să fie incluşi în noul registru, conform exemplului dat de Parlamentul European.

Se subînţelege faptul că toate informaţiile faptice furnizate de părţile interesate în vederea înregistrării trebuie să fie întotdeauna exacte. Persoanele înscrise care se constată că furnizează informaţii inexacte vor fi invitate, pe cât posibil în mod public, să le corecteze. În ultimă instanţă, Comisia poate exclude din registru reprezentanţii de interese înscrişi în registru care furnizează informaţii inexacte. O procedură similară urmează să fie aplicată presupuselor încălcări ale Codului de conduită.

2.1.5. Eventuală cooperare interinstituţională

Mulţi din cei care au luat parte la consultările privind Cartea verde privind iniţiativa europeană în materie de transparenţă au susţinut abordarea interinstituţională a activităţilor de lobby. Aceştia au solicitat ca viitorul registrul şi cod de conduită să fie comune Comisiei şi, cel puţin, Parlamentului European.

Comisia împărtăşeşte în totalitate această părere şi consideră că înscrierea prin intermediul unui „ghişeu unic” ar stimula mai mult părţile interesate să se înscrie. Comisia invită, prin urmare, Parlamentul European, Comitetul Regiunilor şi Comitetul Economic şi Social să examineze posibilitatea unei cooperări mai strânse în acest domeniu.

2.1.6. Încadrare în timp şi reexaminare

Comisia consideră că noile măsuri descrise în prezenta comunicare vor reprezenta un cadru echilibrat şi proporţionat care va contribui la o mai mare transparenţă a activităţilor de lobby. Comisia va lansa discuţii cu părţile interesate privind un Cod comun de conduită înainte de vara anului 2007 şi va deschide Registrul pentru reprezentanţii de interese în primăvara anului 2008. După deschiderea registrului, serviciile Comisiei vor primi instrucţiuni cu privire la modul în care să promoveze activ înscrierea în registru şi cum să procedeze în cazul reprezentanţilor de interese care nu s-au înscris în registru. În primăvara anului 2009, Comisia va efectua o reexaminare pentru a stabili dacă noul sistem a adus rezultatele scontate, inclusiv în ceea ce priveşte acoperirea grupului-ţintă căruia îi este destinat registrul. În cazul în care nu se obţin rezultatele scontate, ar putea fi avută în vedere luarea unor măsuri mai stricte, sub forma înscrierii şi raportărilor obligatorii.

2.2. Standarde de consultare

S-au primit peste 100 de contribuţii[9] la capitolul „standarde minime” din cartea verde, în special din partea diverselor grupuri de interese ale mediului de afaceri şi organizaţiilor neguvernamentale.

Cei care au luat parte la consultări au salutat, în general, standardele de consultare ale Comisiei şi eforturile făcute de către Comisie în vederea îmbunătăţirii procesului de consultare. În acelaşi timp, participanţii au semnalat anumite carenţe în aplicarea standardelor de consultare. Există, în special, carenţe în ceea ce priveşte furnizarea unui feedback general prin care se explică modul şi măsura în care observaţiile au fost luate în considerare de Comisie, cât şi în ceea ce priveşte respectarea termenelor de 8 săptămâni pentru consultările publice deschise (de exemplu, în cazul în care perioada include o vacanţă importantă). Consultările pe o anumită temă nu au fost întotdeauna considerate suficient de echilibrate între sectoarele relevante.

Cu toate că nu se intenţionează reexaminarea conţinutului standardelor de consultare în acest stadiu[10], este necesară o consolidare a aplicării acestora pentru a îmbunătăţi şi mai mult nivelul general al calităţii consultărilor Comisiei. O astfel de aplicare consolidată se va axa în special pe furnizarea unui feedback mai bun, unei abordări mai coordonate a consultărilor şi nevoia de a asigura pluralitatea opiniilor şi intereselor exprimate în cadrul consultărilor. Această abordare va ajuta la îmbunătăţirea calităţii evaluărilor impactului efectuate de Comisie, contribuind astfel la punerea în aplicare a politicii Comisiei privind „o mai bună legiferare".

Prin urmare, Comisia se va concentra mai mult pe măsuri precum:

- Formarea şi conştientizarea adecvată de către personal;

- Împărtăşirea de informaţii şi bune practici referitor la consultările părţilor interesate între Direcţiile Generale;

- Reexaminarea orientărilor practice pentru consultarea părţilor interesate;

- Crearea unui nou model standard de consultare în vederea îmbunătăţirii consecvenţei consultărilor publice deschise.

De îndată ce noile măsuri sunt puse în aplicare şi testate, Comisia intenţionează să înainteze politica sa privind consultarea spre evaluare externă.

2.3. Publicarea beneficiarilor de fonduri UE

2.3.1. Procesul legislativ

Publicarea cărţii verzi privind transparenţa a dus la o acoperire media intensă a problemei publicării informaţiilor privind beneficiarii fondurilor a căror gestionare este repartizată. Acest lucru a permis Comisiei să ia parte la discuţii constructive cu statele membre, Parlamentul, reprezentanţii de interese şi organizaţiile societăţilor civile, care au dus în final la un consens cu privire la faptul că ar fi de dorit publicarea datelor relevante. Pentru Comisie a fost extrem de încurajatoare abandonarea de către o serie de state membre a opoziţiei lor explicite, în favoarea cooperării cu Comisia în această problemă, permiţând astfel adoptarea rapidă a condiţiei de bază a introducerii sistemului, şi anume includerea condiţiei în Regulamentul financiar, care făcea obiectul primei revizuiri trienale de la intrarea sa în vigoare în 2003.

În anexă este prevăzută o descriere a modificărilor diverselor acte juridice în cauză.

2.3.2. Punerea efectivă în aplicare

Introducerea dispoziţiilor în legislaţia corespunzătoare nu reprezintă decât primul pas al ceea ce va reprezenta în mod indispensabil un proces complex, ce necesită o cooperare semnificativă cu o gamă largă de organisme de punere în aplicare din cadrul UE, precum şi o abordare pas cu pas.

Anumite observaţii primite în contextul procesului de consultare demarat de cartea vedre au semnalat necesitatea unei baze de date centralizate, care să poată fi consultată, gestionată de către Comisie şi care să conţină toate informaţiile relevante privind beneficiarii.

Cu toate acestea, realitatea este că datele privind beneficiarii sunt colectate de către organismele de punere în aplicare din statele membre cărora le este delegată gestionarea. În domeniul ajutorului direct şi măsurilor de piaţă aferente PAC, datele sunt trimise Comisiei sub responsabilitatea organismelor respective, iar Comisia nu poate verifica fiabilitatea fiecărei informaţii primite. Cu toate acestea, Comisia a adoptat de curând o propunere de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului pentru a obliga statele membre să publice aceste date, inclusiv privind cheltuielile din domeniul dezvoltării rurale. În domeniul fondurilor structurale, Regulamentul (CE) nr. 1828/2006 al Comisiei, care stabileşte normele de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 privind fondurile structurale şi Fondul de Coeziune stabileşte clar faptul că responsabilitatea pentru colectarea şi publicarea datelor privind beneficiarii aparţine statelor membre, iar Comisia nu primeşte nici măcar seturile de date relevante. Mai mult, Comisia depune eforturi considerabile în vederea obţinerii unei „declaraţii de asigurare” din partea Curţii de Conturi Europene conform dispoziţiilor articolului 248 CE. Acest lucru necesită eforturi susţinute ale Comisiei, în special în ceea ce priveşte gestiunea directă, dar statele membre vor juca un rol crucial în soluţionarea deficienţelor observate de Curte în domeniul gestiunii repartizate. Comisia ar dori, prin urmare, să sublinieze importanţa responsabilităţilor statelor membre în ceea ce priveşte punerea în aplicare a măsurilor din cadrul gestiunii repartizate.

Pentru a atinge obiectivul publicării datelor începând cu 2008, procedura următoare, în cooperare cu Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor, pare, prin urmare, cea mai adecvată:

Pasul 1: Publicarea datelor în forma curentă

În conformitate cu dispoziţiile Regulamentului financiar modificat şi cu legislaţia specifică sectorului aplicabil, statele membre care nu au luat această măsură vor acorda acces public la date, prin intermediul site-urilor naţionale şi prin alte metode pe care le consideră adecvate, în cazul tuturor programelor gestionate repartizat.

Comisia va găzdui un portal cu linkuri către site-uri relevante din statele membre. Va exista o legătură între acest site şi site-ul privind fondurile UE gestionate direct de către Comisie în 2006. Astfel, se va asigura egalitatea de tratament între programele gestionate direct şi repartizat.

Pasul 2: Asigurarea comparabilităţii şi „posibilităţii de căutare” a datelor

Comisia conştientizează pe deplin nevoia unor date ce pot fi comparate şi căutate şi, ca pas ulterior, va propune în toamna anului 2007 un standard comun pentru publicarea datelor privind gestiunea repartizată, astfel încât să permită părţilor interesate să efectueze analize consecvente în cadrul UE, accesând datele publicate de statele membre prin intermediul portalului central al Comisiei. Acest standard comun va lua în considerare caracteristicile specifice ale diverselor politici din cadrul gestiunii repartizate.

3. CONCLUZII

Acţiunile întreprinse de Comisie în aplicarea Cărţii verzi privind iniţiativa europeană în materie de transparenţă vor fi:

- crearea şi lansarea în primăvara anului 2008 a unui nou registru în care înscrierea este facultativă pentru reprezentanţii de interese, prevăzut cu o funcţie de „alertă” (actuala bază de date CONECCS va fi desfiinţată);

- sporirea transparenţei prin consolidarea aplicării standardelor de consultare ale Comisiei, bazate, în special, pe un site standard pentru consultările prin internet şi, inclusiv, prin analiza participanţilor. Acest instrument ar urma să fie legat de registru;

- elaborarea unui cod de conduită care urmează a fi discutat cu părţile interesate în 2007. Codul va reprezenta o cerinţă pentru înscrierea în registru şi va fi monitorizat de către Comisie.

- consolidarea aplicării standardelor de consultare ale Comisiei prin intermediul unei serii de măsuri interne practice (a se vedea punctul 2.2.).

- urmărirea şi punerea în aplicare a politicii proprii privind publicarea beneficiarilor fondurilor UE.

ANEXĂ

Beneficiarii fondurilor UE - Modificarea actelor juridice

1. Modificarea Regulamentului financiar

Regulamentul 1995/2006, care modifică Regulamentul financiar nr. 1605/2002, prevede în introducere:

„întrucât: (6) Pentru a asigura transparenţa utilizării fondurilor care provin din buget, este necesar să se pună la dispoziţie informaţii privind beneficiarii acestor fonduri în anumite limite necesare pentru protejarea intereselor legitime publice şi private îndreptăţite şi luând în considerare perioada contabilă specifică a Fondului European de Garantare Agricolă.”

Un nou alineat (3) din articolul 30 prevede publicarea informaţiilor privind beneficiarii în cadrul tuturor tipurilor de modalităţi de gestionare a programelor:

„Comisia pune la dispoziţie ... informaţii privind beneficiarii fondurilor astfel cum au fost furnizate de către entităţile cărora li s-au delegat sarcinile de punere în aplicare a bugetului conform modalităţilor de gestionare.

Această informaţie este pusă la dispoziţie respectându-se în mod corespunzător cerinţele referitoare la confidenţialitate, in special protecţia datelor cu caracter personal prevăzute în Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date şi Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului (18 decembrie 2000) privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile şi organele comunitare şi libera circulaţie a acestor date şi a cerinţelor de securitate, luând în considerare specificităţile fiecărei modalităţi de gestionare menţionate la articolul 53, iar atunci când este cazul, în conformitate cu normele relevante specifice sectoarelor.”

Un nou articol 53b menţionează frecvenţa publicării şi faptul că aranjamentele practice urmează să fie stabilite în regulamentele specifice sectoarelor relevante.

„Articolul 53b

1 . Atunci când Comisia execută bugetul prin gestionare repartizată, sarcinile de execuţie sunt delegate statelor membre. Această metodă se aplică, în special, acţiunilor menţionate în titlurile I şi II din partea II.

2 . Fără a aduce atingere dispoziţiilor suplimentare incluse în reglementările specifice sectoarelor relevante şi pentru a se asigura prin gestiunea că fondurile sunt utilizate în conformitate cu normele şi principiile aplicabile, statele membre (…).

(d) asigură, prin intermediul unor reglementări specifice sectoarelor relevante şi în conformitate cu articolul 30 alineatul (3), publicarea anuală ex post a beneficiarilor fondurilor care provin din buget."

În baza termenilor unei dispoziţii tranzitorii specifice, numele beneficiarilor subvenţiilor din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) va fi dezvăluit începând cu plăţile din bugetul pe 2008:

„Articolul 181

4 . Articolul 30 alineatul (3) se aplică fondului menţionat la articolul 148 alineatul (1) pentru prima dată referitor la plăţile efectuate din bugetul pe 2008.”

2. Legislaţia sectorială

2.1 Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului privind FEP a fost adoptat la 27 iulie 2006. Obligaţia autorităţii de gestiune de a organiza publicarea unei liste a beneficiarilor, denumirea operaţiunilor şi valoarea finanţării publice pentru operaţiune sunt menţionate explicit în proiectul de regulament de punere în aplicare (articolul 31), care urmează a fi adoptat de către Comisie până la sfârşitul lunii martie a anului 2007. Cu toate acestea, există deja un acord politic al statelor membre în cadrul Comitetului FEP.

2.2 Fonduri structurale - FEDR, Fondul Social European şi Fondul de coeziune

Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului prevede anumite dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune. Regulamentul (CE) nr. 1828/2006 al Comisiei din 8 decembrie 2006, care stabileşte normele de punere în aplicare a Regulamentului Consiliului pentru cele trei fonduri, specifică la articolul 7 alineatul (2) litera (d) faptul că autoritatea de gestiune este responsabilă cu organizarea ... „publicării, în format electronic sau sub altă formă, a listei beneficiarilor, a denumirii operaţiunilor şi a valorii finanţării publice pentru aceste operaţiuni . Numele participanţilor la utilizarea FSE nu este menţionat."

2.3 Politica agricolă comună (ajutor direct şi măsuri de piaţă; dezvoltare rurală)

O propunere de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului, care stabileşte normele de finanţare a politicii agricole comune, atât în ceea ce priveşte plăţile directe, măsurile de piaţă, cât şi dezvoltarea rurală a fost adoptată de curând de către Comisie pentru a include dispoziţia prin care publicarea numelor beneficiarilor devine obligatorie. După aprobarea regulamentului de către Consiliu, va trebui completat cu norme de punere în aplicare corespunzătoare.

DECLARAŢIE DE IMPACT BUGETAR (conform articolului 16 din regulamentul intern)

Domeniu: Coordonarea politicii Comisiei şi consultanţa juridică Activitate: Relaţii cu societatea civilă, deschidere şi informare |

Program de lucru pentru: 2007-2008 |

1. RUBRICILE BUGETARE ÎN CAUZĂ ŞI TITLUL

- 25.02.04.02 Publicaţii cu caracter general

- şi linia de buget care acoperă personalul auxiliar şi contractat.

2. BAZA LEGALĂ

Sarcini care rezultă din prerogativele Comisiei la nivel instituţional.

3. CIFRE GLOBALE PENTRU EXERCIţIUL FINANCIAR (în euro)

◘ 3.a – Exerciţiul curent: 2007

CA |

Credit iniţial pentru exerciţiul financiar (buget) | 2 200 000 |

Transferuri | --- |

Credit suplimentar | --- |

Credit total | 2 200 000 |

Credite deja rezervate pentru alt program de lucru | 2 200 000 (Programul obişnuit de publicare 2007) |

Sold disponibil |

Sumă pentru acţiunea propusă | 75 000 (deja inclus în Programul obişnuit de publicare 2007) +300 000 |

◘ 3.b – Report ări

CA |

Reportări | --- |

Credite deja rezervate pentru alt program de lucru | --- |

Sold disponibil | --- |

Sumă pentru acţiunea propusă | --- |

◘ 3.c – Următorul exerciţiu financiar: 2008

Suma ce urmează a fi inclusă în pregătirea proiectului preliminar de buget pe 2008

CA |

Credit iniţial pentru exerciţiul financiar (buget) | Proiect preliminar de buget pe 2008 ce urmează a fi pregătit |

Transferuri |

Credit suplimentar |

Credit total |

Credite deja rezervate pentru alt program de lucru |

Sold disponibil |

Sumă pentru acţiunea propusă | 450 000 |

4. DESCRIEREA ACŢIUNII

La data de 3 mai 2006, Comisia a adoptat o carte verde – COM(2006) 194 - pentru a impulsiona „Iniţiativa europeană în materie de transparenţă” (IET). Obiectivul a fost acela de a lansa o consultare publică extinsă, în special privind necesitatea unui cadru mai structurat pentru activităţile reprezentanţilor de interese. În urma acestei consultări, Comisia va crea un nou registru în care înscrierea este facultativă pentru reprezentanţii de interese, prevăzut cu o funcţie de alertă.

Această acţiune generează două tipuri de costuri:

- Costuri în cadrul liniei bugetare 25.02.04.02 care să acopere elaborarea registrului (pe internet) şi întreţinerea acestuia.

- Costuri aferente angajării a doi agenţi contractuali de nivel echivalent cu nivelul A. Acesta este un cost suplimentar încă neacoperit de către creditele alocate Secretariatului General.

- Un agent care să sprijine sarcinile de proiectare, coordonare şi monitorizare a întregului proiect

- Un specialist pentru toate sarcinile de natură informatică specifice din cadrul proiectului

5. METODĂ DE CALCUL ADOPTATĂ (în euro)

Personal |

2007 | 8 luni | 2 agenţi | 84 376 |

2008 | An întreg | 2 agenţi | 127 104 |

2009 | 1 pentru 6 luni, 1 pentru 12 luni | 95 328 |

Pregătirea şi dezvoltarea registrului |

2007 | Analiză, proiect, studiu de fezabilitate etc. 1 contract | 75 000 |

Dezvoltarea modulului de gestiune, modulului de difuzare: Prima etapă: | 300 000 |

2008 | Dezvoltarea etapei a doua (inclusiv producerea versiunii 1 şi pregătirea versiunii 2): contract | 450 000 |

2009 şi după | Costuri de întreţinere | 50 000 pe an |

TOTAL |

An | Agenţi | Dezvoltare |

2007 | 84 376 | 375 000 |

2008 | 127 104 | 450 000 |

2009 | 95 328 | 50 000 |

6. GRAFIC DE PLATĂ (în euro)

Rubrica | Credite | Plăţi |

2007 | 2008 |

25.02.04.02 | 2007 | 375 000 | 375 000 |

2008 | 450 000 | 450 000 |

Total | 825 000 | 375 000 | 450 000 |

Agenţi | 2007 | 84 376 | 84 376 |

2008 | 127 104 | 127 104 |

Total | 211 480 | 84 376 | 127 104 |

Necesarul de resurse umane şi administrative va fi acoperit din alocarea acordată serviciului de gestionare în cadrul procedurii anuale de alocare.

Având în vedere că bugetul pe 2007 şi APS 2008 au fost deja adoptate, noul necesar de resurse umane trebuie acoperit prin redistribuţia personalului sau utilizarea creditelor existente pentru personal extern.

[1] COM(2006) 194.

[2] SEC(2005) 1300.

[3] COM(2002) 704.

[4] ttp://eesc.europa.eu/sco/events/11_07_06_transparency/minutes-en.pdf.

[5] http://ec.europa.eu/transparency/eti/index_en.htm.

[6] CESE 1373/ 2006.

[7] CoR 235/2006.

[8] COM(2002) 704

[9] Contribuţiile sunt disponibile pe: http://ec.europa.eu/comm/eti/contributions.htm

[10] Fără a aduce atingere eventualelor măsuri necesare pentru punerea în aplicare a Regulamentului 1367/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispoziţiilor Convenţiei de la Aarhus privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la justiţie în domeniul mediului.