29.4.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 115/1

(1)

Tratatul de la Amsterdam vizează crearea progresivă a unui spațiu de libertate, de securitate și de justiție și conferă Comisiei dreptul de inițiativă în vederea luării măsurilor relevante cu privire la o politică armonizată în domeniul imigrării.

(2)

Este esențial ca modelul uniform de permis de ședere să conțină toate informațiile necesare și să respecte standarde tehnice de cel mai înalt nivel, în special în ceea ce privește măsurile de siguranță împotriva contrafacerii și a falsificării. Acest lucru contribuie la obiectivul de prevenire și combatere a imigrării ilegale și a șederii ilegale. Modelul trebuie să fie, de asemenea, adecvat pentru a putea fi utilizat de către toate statele membre.

(3)

Integrarea elementelor biometrice de identificare reprezintă un pas important către utilizarea unor elemente noi, care stabilesc o legătură mai fiabilă între titular și permisul de ședere reprezentând o contribuție semnificativă la asigurarea protecției acestuia din urmă împotriva utilizării frauduloase. Ar trebui luate în considerare specificațiile prevăzute în partea a treia a documentului nr. 9303 al Organizației Aviației Civile Internaționale (ICAO) privind documentele oficiale care pot fi citite automat în formatele 1 și 2.

(4)

De asemenea, marea majoritate a statelor membre aplică principiul „o persoană–un document”, ceea ce contribuie la sporirea și mai mult a securității. Ar trebui să se analizeze dacă acest principiu ar trebui să devină obligatoriu.

(5)

În cadrul reuniunii sale de la Salonic din 19 și 20 iunie 2003, Consiliul European a subliniat că este necesară o abordare coerentă în cadrul UE în ceea ce privește elementele biometrice de identificare sau datele biometrice, care ar conduce la soluții armonizate pentru documentele emise resortisanților țărilor terțe, pentru pașapoartele cetățenilor UE și pentru sistemele informatice.

(6)

Ar trebui facilitată utilizarea de noi tehnologii, precum e-guvernarea și semnătura digitală pentru accesarea serviciilor electronice, oferind statelor membre posibilitatea de a utiliza, în acest scop, pentru permisele de ședere, suportul de stocare folosit pentru integrarea elementelor biometrice de identificare sau un suport de stocare suplimentar.

(7)

Prezentul regulament are scopul exclusiv de a stabili elementele de securitate și datele biometrice de identificare care urmează să fie utilizate de către statele membre pentru un model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe.

(8)

Prezentul regulament stabilește numai specificațiile care nu au caracter secret; este necesar ca aceste specificații să fie completate cu specificații suplimentare, care pot rămâne secrete pentru a împiedica contrafacerea și falsificarea și care nu pot include date cu caracter personal sau trimiteri la astfel de date. Competența de a adopta astfel de specificații suplimentare ar trebui conferită Comisiei, care ar trebui să fie asistată de comitetul înființat în temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 1683/95 al Consiliului din 29 mai 1995 de instituire a unui model uniform de viză (2).

(9)

În ceea ce privește datele cu caracter personal care urmează să fie prelucrate în contextul modelului uniform de permis de ședere, se aplică Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (3). Trebuie garantat faptul că, în modelul uniform de permis de ședere, nu sunt stocate informații suplimentare, cu excepția cazurilor în care se prevede astfel în Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Comisiei (4), în anexa la acesta sau cu excepția cazului în care acestea sunt menționate în documentul de călătorie corespunzător.

(10)

În conformitate cu principiul proporționalității, în vederea realizării obiectivului fundamental de integrare a elementelor biometrice de identificare în format interoperabil, este necesar și adecvat să se stabilească norme pentru toate statele membre care pun în aplicare Convenția Schengen. Prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din tratat.

(11)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, Danemarca nu ia parte la adoptarea prezentului regulament care, prin urmare, nu prevede obligații pentru aceasta și nu i se aplică. Având în vedere faptul că prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a acquis-ului Schengen în temeiul dispozițiilor părții a treia titlul IV din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Danemarca ar trebui să decidă, în conformitate cu articolul 5 din protocolul menționat, în termen de șase luni de la adoptarea prezentului regulament, dacă îl va pune în aplicare sau nu în legislația sa națională.

(12)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul acordului încheiat de către Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (5), care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul C din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (6) privind modalități specifice de aplicare a acestui acord.

(13)

În conformitate cu articolul 3 din Protocolul privind poziția Regatului Unit și a Irlandei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, Regatul Unit și-a notificat, prin scrisoarea din 29 decembrie 2003, intenția de a participa la adoptarea și aplicarea prezentului regulament.

(14)

În conformitate cu articolul 3 din Protocolul privind poziția Regatului Unit și a Irlandei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, Irlanda și-a notificat, printr-o scrisoare datată 19 decembrie 2003, intenția de a participa la adoptarea și aplicarea prezentului regulament.

(15)

În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul acordului semnat de către Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea acesteia din urmă la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul C din Decizia 1999/437/CE a Consiliului, coroborat cu articolul 4 alineatul (1) din Decizia 2004/860/CE (7),

1.

Articolul 1 se modifică după cum urmează:

2.

La articolul 2 alineatul (1) se adaugă următoarele litere:

3.

La articolul 3, primul alineat se înlocuiește cu următorul text:

„În conformitate cu procedura menționată la articolul 7 alineatul (2), se poate decide ca specificațiile menționate la articolul 2 să fie secrete și să nu fie publicate. În acest caz, acestea sunt puse la dispoziție numai organismelor desemnate de către statele membre ca fiind responsabile pentru tipărire și persoanelor autorizate în mod corespunzător de către un stat membru sau de către Comisie.”

4.

La articolul 4, alineatul al doilea se înlocuiește cu următorul text:

„Nicio informație care poate fi citită optic nu se include în permisul de ședere sau pe suportul de stocare al permisului de ședere menționat la articolul 4a, cu excepția cazurilor prevăzute în prezentul regulament sau în anexa la acesta sau cu excepția cazului în care este menționată în documentul de călătorie aferent de către statul emitent, în conformitate cu legislația națională a acestuia. Statele membre pot, de asemenea, să stocheze pe un cip, astfel cum se menționează la punctul 16 din anexă, date pentru servicii electronice precum e-guvernarea și comerțul electronic, precum și dispoziții suplimentare cu privire la permisul de ședere. Cu toate acestea, toate datele naționale trebuie să fie separate în mod logic de datele biometrice menționate la articolul 4a.

În sensul prezentului regulament, elementele biometrice din permisele de ședere sunt folosite numai pentru verificarea:

5.

Se introduc următoarele articole:

„Articolul 4a

Modelul uniform de permis de ședere include un suport de stocare care conține imaginea facială și două imagini ale amprentelor titularului, ambele în formate interoperabile. Datele sunt securizate, iar mediul de stocare dispune de o capacitate suficientă și prezintă caracteristicile necesare pentru a garanta integritatea, autenticitatea și confidențialitatea datelor.

Articolul 4b

În sensul prezentului regulament, statele membre înregistrează elementele biometrice de identificare a resortisanților țărilor terțe, care constau în imaginea facială și două imagini ale amprentelor digitale.

Procedura se stabilește în conformitate cu practica națională a statului membru în cauză și cu garanțiile stabilite în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și în Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului.

Se înregistrează următoarele elemente biometrice de identificare:

Specificațiile tehnice pentru obținerea elementelor biometrice de identificare sunt stabilite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (2) și cu standardele ICAO și specificațiile tehnice pentru pașapoartele emise de către statele membre pentru resortisanții acestora, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate și elementele biometrice integrate în pașapoarte și în documente de călătorie emise de statele membre (8).

Prelevarea amprentelor digitale este obligatorie începând cu vârsta de șase ani.

Persoanele în cazul cărora prelevarea amprentelor este fizic imposibilă sunt exceptate de la cerința de a furniza amprente.

6.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 5a

În cazul în care statele membre utilizează modelul uniform în alte scopuri decât cele reglementate prin prezentul regulament, trebuie să se ia măsuri adecvate pentru a se asigura că nu este posibilă nicio confuzie cu permisul de ședere menționat la articolul 1 și că scopul este clar indicat pe permis.”

7.

La articolul 9, alineatul al treilea se înlocuiește cu următorul text:

„Stocarea imaginii faciale ca element biometric principal de identificare este pusă în aplicare în termen de cel mult doi ani, iar stocarea celor două imagini ale amprentelor digitale în termen de cel mult trei ani de la adoptarea măsurilor tehnice respective menționate la articolul 2 alineatul (1) literele (d) și (e).

Cu toate acestea, validitatea permiselor de ședere deja emise nu este afectată de punerea în aplicare a prezentului regulament, cu excepția cazului în care statul membru în cauză decide altfel.

Pe o perioadă tranzitorie de doi ani după adoptarea specificațiilor tehnice pentru imaginea facială menționate la alineatul (3) din prezentul articol, permisul de ședere poate fi emis în continuare sub formă de autocolant.”

8.

Anexa se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.