10.12.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 324/121

(1)

Noile progrese științifice din domeniul biotehnologiei moleculare și celulare au condus la dezvoltarea terapiilor avansate, ca de exemplu terapia genică, terapia celulară somatică și ingineria tisulară. Această nouă disciplină a biomedicinei oferă noi posibilități de tratare a bolilor și a disfuncțiilor organismului uman.

(2)

În măsura în care produsele pentru terapie avansată sunt prezentate ca având proprietăți pentru tratarea sau prevenirea bolilor organismului uman sau ca putând fi utilizate sau administrate oamenilor, în vederea refacerii, corectării sau modificării funcțiilor fiziologice, în principal prin exercitarea unei acțiuni farmacologice, imunologice sau metabolice, ele sunt medicamente biologice în sensul anexei I la Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (3), interpretată în sensul definiției medicamentelor biologice cuprinsă în articolul 1 alineatul (2) al acesteia. Astfel, obiectivul esențial al oricăror norme de reglementare a producției, distribuției și utilizării acestora trebuie să fie acela de protejare a sănătății publice.

(3)

Din motive de claritate, produsele terapeutice complexe necesită definiții juridice precise. Medicamentele pentru terapia genică și cele pentru terapia celulară somatică au fost definite în anexa I la Directiva 2001/83/CE, însă rămâne de stabilit în continuare o definiție a medicamentelor care provin din ingineria tisulară. În cazul în care medicamentele sunt bazate pe celule sau țesuturi viabile, acțiunea farmaceutică, imunologică sau metabolică trebuie considerată ca principal mod de acțiune. Trebuie, de asemenea, precizat că produsele care nu se încadrează în definiția medicamentelor, cum ar fi produsele obținute exclusiv din materiale neviabile care acționează în principal în mod mecanic, nu pot fi considerate, prin definiție, ca medicamente pentru terapia avansată.

(4)

În conformitate cu Directiva 2001/83/CE și cu directivele privind medicamentele și dispozitivele medicale, decizia referitoare la care regim reglementar se aplică combinațiilor de medicamente și de dispozitive medicale se bazează pe principalul mod de acțiune al produsului combinat. Cu toate acestea, complexitatea medicamentelor combinate pentru terapie avansată conținând celule sau țesuturi viabile necesită o abordare specifică. În cazul acestor produse, indiferent de rolul dispozitivului medical, acțiunea farmacologică, imunologică sau metabolică ar trebui considerată ca principalul mod de acțiune a produsului combinat. Acest tip de produse combinate ar trebui întotdeauna reglementate în conformitate cu prezentul regulament.

(5)

Dată fiind noutatea, complexitatea și specificitatea de ordin tehnic a medicamentelor pentru terapie avansată, sunt necesare norme specifice și armonizate, pentru a se asigura libera circulație a acestora pe teritoriul Comunității și funcționarea eficientă a pieței interne în sectorul biotehnologiei.

(6)

Prezentul regulament reprezintă o lex specialis, care introduce dispoziții suplimentare față de cele cuprinse în Directiva 2001/83/CE. Domeniul de aplicare a prezentului regulament ar trebui să fie reglementarea medicamentelor pentru terapie avansată destinate introducerii pe piață în statele membre și care sunt fie preparate industrial, fie produse printr-o metodă care implică un proces industrial, în conformitate cu domeniul general de aplicare al legislației comunitare în domeniul farmaceutic stipulat în titlul II din Directiva 2001/83/CE. Medicamentele pentru terapie avansată care sunt preparate în mod nesistematic în conformitate cu standarde de calitate specifice și utilizate în același stat membru în cadrul unui spital, sub responsabilitatea unui practician medical, în scopul de a se conforma unei rețete medicale privind un medicament adaptat special destinat unui anumit pacient, ar trebui excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament, garantându-se, în același timp, faptul că normele comunitare relevante privind calitatea și siguranța nu sunt încălcate.

(7)

Reglementarea medicamentelor pentru terapie avansată la nivel comunitar nu ar trebui să aducă atingere deciziilor adoptate de statele membre cu privire la autorizarea sau nu a utilizării oricărui tip specific de celule umane, cum ar fi celulele stem embrionare, sau de celule animale. De asemenea, nu ar trebui să aducă atingere aplicării legislației naționale care interzice sau restricționează vânzarea, furnizarea sau utilizarea medicamentelor care conțin, sunt alcătuite sau derivate din aceste celule.

(8)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și ia, de asemenea, în considerare Convenția Consiliului Europei pentru protecția drepturilor omului și a demnității umane în ceea ce privește aplicațiile biologiei și medicinei: Convenția privind drepturile omului și biomedicina.

(9)

Toate celelalte medicamente biotehnologice moderne, reglementate în prezent la nivel comunitar, sunt supuse deja unei proceduri centralizate de autorizare, care implică un sistem unic de evaluare științifică a calității, siguranței și eficacității produsului, evaluare efectuată cu respectarea celor mai înalte standarde posibile, de către Agenția Europeană pentru Medicamente, astfel cum a fost stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar (4) (denumită în continuare „agenția”). Această procedură ar trebui să fie, de asemenea, obligatorie și în ceea ce privește medicamentele pentru terapie avansată, în vederea depășirii obstacolului ridicat de lipsa expertizei în cadrul Comunității, asigurării unui înalt nivel de evaluare științifică a acestor medicamente în cadrul Comunității, menținerii încrederii pacienților și a persoanelor cu profesii medicale în această evaluare și facilitării accesului acestor tehnologii inovatoare pe piața comunitară.

(10)

Evaluarea medicamentelor pentru terapie avansată necesită adesea cunoștințe foarte specializate, care depășesc sectorul farmaceutic tradițional și acoperă domenii care se află la granița cu alte sectoare, precum biotehnologia și dispozitivele medicale. Din această cauză, se cuvine crearea, în cadrul agenției, a unui Comitet pentru terapii avansate, care ar trebui să fie responsabil cu elaborarea unui proiect de aviz privind calitatea, siguranța și eficiența fiecărui medicament pentru terapie avansată în vederea aprobării finale de către Comitetul pentru medicamente de uz uman al agenției. Mai mult, Comitetul pentru terapii avansate ar trebui consultat pentru evaluarea oricărui alt medicament care necesită cunoștințe specializate, care țin de domeniul său de competență.

(11)

Comitetul pentru terapii avansate ar trebui să reunească cei mai buni experți din cadrul Comunității în domeniul medicamentelor pentru terapie avansată. Structura Comitetului pentru terapii avansate ar trebui să asigure o acoperire adecvată a domeniilor științifice relevante pentru terapiile avansate, inclusiv terapia genică, terapia celulară, ingineria tisulară, dispozitivele medicale, farmacovigilența și etica. Asociațiile de pacienți și personalul clinicilor cu experiență științifică în domeniul medicamentelor pentru terapie avansată ar trebui, de asemenea, să fie reprezentați.

(12)

Pentru a garanta coerența științifică și eficiența sistemului, agenția trebuie să asigure coordonarea între Comitetul pentru terapii avansate și alte comitete, grupuri consultative și grupuri de lucru ale sale, în special Comitetul pentru medicamente de uz uman, Comitetul pentru medicamente orfane și Grupul de lucru pentru consultare științifică.

(13)

Medicamentele pentru terapie avansată trebuie să fie supuse acelorași principii de reglementare ca și alte tipuri de medicamente biotehnologice. Cu toate acestea, condițiile tehnice, precum tipul și valoarea calitativă, informațiile clinice și preclinice necesare demonstrării calității, siguranței și eficienței produsului, pot fi foarte specifice. Dacă aceste condiții sunt deja stabilite în anexa I la Directiva 2001/83/CE în ceea ce privește medicamentele pentru terapia genică și cele pentru terapia celulară somatică, este, de asemenea, necesară stabilirea acestora pentru produsele care provin din ingineria tisulară. Acest lucru ar trebui să se realizeze prin intermediul unei proceduri care să permită suficientă flexibilitate, în vederea unei adaptări facile la evoluția rapidă a științei și a tehnologiei.

(14)

Directiva 2004/23/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5) stabilește standarde de calitate și securitate pentru donarea, obținerea, controlul, prelucrarea, conservarea, stocarea și distribuirea țesuturilor și a celulelor umane. Prezentul regulament nu ar trebui să deroge de la principiile de bază prevăzute în Directiva 2004/23/CE, ci ar trebui să le completeze, adăugând condiții suplimentare, atunci când acest lucru este necesar. Atunci când un medicament pentru terapie avansată conține celule sau țesuturi umane, Directiva 2004/23/CE ar trebui să se aplice numai în ceea ce privește donarea, obținerea și controlul, având în vedere că celelalte aspecte intră în domeniul de aplicare a prezentului regulament.

(15)

În ceea ce privește donațiile de celule sau țesuturi umane, principiile precum anonimatul, atât al donatorului, cât și al primitorului, altruismul donatorului și solidaritatea dintre donator și primitor ar trebui respectate. În principiu, celulele sau țesuturile umane conținute de medicamentele pentru terapie avansată ar trebui obținute prin donație voluntară și gratuită. Statele membre ar trebui îndemnate să ia toate măsurile necesare pentru încurajarea unei implicări puternice a sectorului public și a celui non profit în obținerea de celule sau țesuturi umane, deoarece donațiile voluntare și gratuite de țesut și celule pot contribui la atingerea unor standarde de siguranță ridicate pentru țesuturi și celule, și astfel la protecția sănătății umane.

(16)

Studiile clinice asupra medicamentelor pentru terapie avansată ar trebui efectuate în conformitate cu principiile generale și cerințele etice stabilite în Directiva 2001/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 aprilie 2001 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre privind aplicarea bunelor practici clinice în cazul efectuării de studii clinice pentru evaluarea produselor medicamentoase de uz uman (6). Cu toate acestea, dispozițiile Directivei 2005/28/CE a Comisiei din 8 aprilie 2005 de stabilire a principiilor și a orientărilor detaliate privind aplicarea bunelor practici clinice în ceea ce privește medicamentele experimentale de uz uman, precum și a cerințelor pentru acordarea autorizației de fabricație sau de import pentru astfel de produse (7) ar trebui adaptate prin stabilirea unor norme adecvate care să ia întru totul în considerare caracteristicile tehnice specifice ale medicamentelor pentru terapie avansată.

(17)

Fabricarea medicamentelor pentru terapie avansată trebuie să se efectueze în conformitate cu principiile bunei practici de fabricație, astfel cum au fost stabilite în Directiva 2003/94/CE a Comisiei din 8 octombrie 2003 de stabilire a principiilor și orientărilor privind buna practică de fabricație cu privire la produsele medicamentoase de uz uman, și medicamentele experimentale de uz uman (8) și adaptate, după caz, pentru a reflecta natura specifică acestor produse. În plus, ar trebui stabilite orientări specifice pentru medicamentele pentru terapie avansată, astfel încât natura specifică a acestui proces de fabricație să fie reflectată în mod adecvat.

(18)

Medicamentele pentru terapie avansată pot încorpora dispozitive medicale sau dispozitive medicale active implantabile. Aceste dispozitive ar trebui să satisfacă cerințele esențiale prevăzute în Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale (9) și, respectiv, în Directiva 90/385/CEE a Consiliului din 20 iunie 1990 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la dispozitivele medicale active implantabile (10), în vederea asigurării unui nivel adecvat de calitate și siguranță. Rezultatele evaluării, efectuate de către un organ notificat în conformitate cu dispozițiile acestor directive, asupra părții din dispozitivul medical sau asupra părții din dispozitivul medical implantabil activ, ar trebui luate în considerare de către agenție în evaluarea unui medicament combinat pentru terapie avansată, efectuată în conformitate cu prezentul regulament.

(19)

Cerințele Directivei 2001/83/CE privind rezumatul caracteristicilor produsului, etichetarea și prospectul însoțitor ar trebui adaptate la specificațiile tehnice ale medicamentelor pentru terapie avansată prin stabilirea unor norme specifice cu privire la aceste produse. Aceste norme ar trebui să respecte pe deplin dreptul pacientului de a cunoaște originea tuturor celulelor și țesuturilor folosite în prepararea unui medicament pentru terapie avansată, respectând, în același timp, anonimatul donatorului.

(20)

Urmărirea eficacității și a efectelor adverse reprezintă un aspect esențial al reglementării privind medicamentele pentru terapie avansată. Solicitantul ar trebui, de aceea, să precizeze în cererea sa de autorizație de introducere pe piață dacă sunt preconizate măsuri în vederea realizării acestei urmăriri și, în caz afirmativ, care ar fi acestea. Atunci când acest lucru este justificat de motive de sănătate publică, ar trebui să i se solicite, de asemenea, titularului autorizației de introducere pe piață și crearea unui sistem adecvat de gestionare a riscului, în vederea abordării riscurilor legate de medicamentele pentru terapie avansată.

(21)

Aplicarea prezentului regulament necesită elaborarea de orientări, fie de către agenție, fie de către Comisie. Ar trebui inițiată o consultare deschisă cu toate părțile interesate, în special cu autoritățile statelor membre și cu industria, în vederea punerii în comun a cunoștințelor limitate din acest domeniu și a garantării proporționalității. Orientările privind bunele practici clinice și bunele practici de fabricație ar trebui stabilite cât de curând, de preferință în cursul primului an după intrarea în vigoare a prezentului regulament și înainte de punerea în aplicare a prezentului regulament.

(22)

Un sistem care să permită trasabilitatea completă a pacientului, precum și a medicamentului și a componentelor sale, este esențial pentru monitorizarea siguranței medicamentelor pentru terapie avansată. Crearea și întreținerea unui astfel de sistem ar trebui realizate în așa fel încât să se asigure coerența și compatibilitatea cu cerințele de trasabilitate stabilite în Directiva 2004/23/CE pentru țesuturi și celule umane și în Directiva 2002/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind stabilirea standardelor de calitate și securitate pentru colectarea, controlul, prelucrarea, stocarea și distribuirea sângelui uman și a componentelor sanguine (11). Sistemul de trasabilitate ar trebui să respecte, de asemenea, dispozițiile Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (12).

(23)

Având în vedere că știința evoluează rapid în acest domeniu, întreprinderile care dezvoltă medicamente pentru terapie avansată ar trebui să poată solicita avizul științific al agenției, inclusiv avize privind activitățile ulterioare obținerii autorizației. Pentru a stimula această practică, taxa pentru avizele științifice menționate ar trebui menținută la un nivel minim pentru întreprinderile mici și mijlocii și, de asemenea, ar trebui redusă pentru alți solicitanți.

(24)

Agenția ar trebui să aibă competența de a emite recomandări științifice privind compatibilitatea sau incompatibilitatea unui anumit produs care are la bază gene, celule sau țesuturi, cu criteriile științifice care definesc medicamentele pentru terapie avansată, în vederea abordării, cât mai curând posibil, a problemelor de intersectare cu alte domenii, precum domeniul produselor cosmetice sau al dispozitivelor medicale, care pot apărea odată cu evoluția științei. Comitetul pentru terapii avansate cu competențele sale de specialitate unice, ar trebui să joace un rol important prin acordarea acestor avize.

(25)

Întreprinderile mici și mijlocii efectuează adesea studiile necesare pentru demonstrarea calității și a siguranței neclinice a medicamentelor pentru terapie avansată. Pentru a stimula efectuarea acestor studii, ar trebui să fie introdus, în mod independent de orice cerere de autorizație de introducere pe piață, un sistem de evaluare și certificare a rezultatelor de către agenție. Chiar dacă certificarea nu ar avea caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, acest sistem ar trebui, de asemenea, să urmărească facilitarea evaluării oricărei viitoare cereri de efectuare de teste clinice și de introducere pe piață bazate pe aceleași date.

(26)

Pentru a lua în considerare progresele științifice și tehnice, Comisia ar trebui să aibă competența de a adopta orice modificări necesare cu privire la cerințele tehnice pentru cererile de autorizație de introducere pe piață a medicamentelor pentru terapie avansată, la rezumatul caracteristicilor produsului, la etichetare sau la prospectul însoțitor al acestuia. Comisia ar trebui să se asigure că informațiile relevante privind măsurile planificate sunt puse, în cel mai scurt timp, la dispoziția părților interesate.

(27)

Ar trebui să se stabilească dispoziții pentru elaborarea unui raport cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, pe baza experienței dobândite, acordându-se o atenție deosebită diferitelor tipuri de medicamente pentru terapie avansată autorizate.

(28)

Avizele Comitetului științific pentru medicamente și dispozitive medicale cu privire la ingineria tisulară și avizul Grupului european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii au fost luate în considerare, la fel ca și experiența internațională în domeniu.

(29)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (13).

(30)

Comisia ar trebui, în special, să fie împuternicită să adopte modificări ale anexelor I–IV la prezentul regulament și ale anexei I la Directiva 2001/83/CE. Întrucât aceste modificări au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament și ale Directivei 2001/83/CE, acestea trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE. Respectivele măsuri sunt esențiale pentru funcționarea corespunzătoare a întregului cadru de reglementare și, prin urmare, ar trebui adoptate cât mai curând.

(31)

Directiva 2001/83/CE și Regulamentul (CE) nr. 726/2004 ar trebui modificate în consecință,

(a)

„Medicament pentru terapie avansată” înseamnă oricare dintre următoarele medicamente de uz uman:

(b)

„Produs care provine din ingineria tisulară” înseamnă un produs care:

Un produs care provine din ingineria tisulară poate conține celule sau țesuturi de origine umană, animală sau ambele. Celulele sau țesuturile pot fi viabile sau neviabile. Acesta poate conține, de asemenea, substanțe adiționale, cum ar fi produsele celulare, biomoleculele, biomaterialele, substanțele chimice, schemele sau matricele.

Produsele conținând sau constând exclusiv din celule și/sau țesuturi umane și animale neviabile, cele care nu conțin nici un fel de celule sau țesuturi viabile și care nu au o acțiune în principal farmacologică, imunologică sau metabolică sunt excluse din această definiție.

(c)

Sunt considerate ca provenind din „inginerie”, celulele și țesuturile care îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții:

(d)

„Medicament combinat pentru terapie avansată” înseamnă un medicament pentru terapie avansată care îndeplinește următoarele condiții:

—

„medicament pentru terapia celulară somatică” sau „produs care provine din ingineria tisulară”; și

—

„medicament pentru terapie genică”

(a)

codul unic al donării și codul unic al produsului, menționate la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 2004/23/CE;

(b)

în cazul medicamentelor pentru terapie avansată de uz autolog, identificatorul unic al pacientului, cu mențiunea „Numai pentru uz autolog”.

(a)

cinci membri titulari sau membri cooptați ai Comitetului pentru medicamente de uz uman din cinci state membre, cu supleanți propuși fie de statele membre respective, fie, în cazul membrilor cooptați ai Comitetului pentru medicamente de uz uman, desemnați de către comitetul însuși, ținând seama de avizul membrului cooptat corespunzător. Acești cinci membri titulari și supleanții lor sunt numiți de către Comitetul pentru medicamente de uz uman;

(b)

un membru titular și un membru supleant numit de către fiecare stat membru a cărui autoritate națională competentă nu este reprezentată printre membrii titulari și supleanții numiți de Comitetul pentru medicamente de uz uman;

(c)

doi membri titulari și doi supleanți numiți de Comisie, pe baza unei invitații publice de manifestare a interesului și după consultarea Parlamentului European, ca reprezentanți ai clinicilor;

(d)

doi membri titulari și doi supleanți numiți de Comisie, pe baza unei invitații publice de manifestare a interesului și după consultarea Parlamentului European, ca reprezentanți ai asociațiilor de pacienți.

(a)

elaborează proiecte de aviz privind calitatea, siguranța și eficacitatea unui medicament pentru terapie avansată supuse spre aprobare finală Comitetului pentru medicamente de uz uman și consiliază acest comitet cu privire la toate informațiile obținute în dezvoltarea unui astfel de medicament;

(b)

oferă consiliere, în conformitate cu articolul 17, pentru a determina dacă un produs cade sub incidența definiției medicamentelor pentru terapie avansată;

(c)

la solicitarea Comitetului pentru medicamente de uz uman, oferă consiliere cu privire la orice medicament care poate necesita, pentru evaluarea calității, a siguranței sau a eficacității sale, cunoștințe de specialitate într-unul dintre domeniile științifice menționate la articolul 21 alineatul (2);

(d)

oferă consiliere cu privire la orice aspect legat de medicamentele pentru terapie avansată, la cererea directorului executiv al agenției sau a Comisiei;

(e)

oferă asistență științifică în elaborarea oricărui document referitor la îndeplinirea obiectivelor prezentului regulament;

(f)

la solicitarea Comisiei, oferă expertiză științifică și consiliere pentru orice inițiativă a Comunității legată de dezvoltarea medicamentelor și a terapiilor inovatoare pentru care necesită cunoștințe de specialitate într-unul dintre domeniile științifice menționate la articolul 21 alineatul (2).

(g)

contribuie la procedurile de acordare a avizelor științifice menționate la articolul 16 din prezentul regulament și la articolul 57 alineatul (1) litera (n) din Regulamentul (CE) nr. 726/2004.

(1)

La articolul 13 alineatul (1) primul paragraf, prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Fără a aduce atingere articolului 4 alineatele (4) și (5) din Directiva 2001/83/CE, o autorizație de introducere pe piață care a fost acordată în conformitate cu prezentul regulament este valabilă pe întreg teritoriul Comunității.”

(2)

Articolul 56 se modifică după cum urmează:

(3)

Anexa se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 1 se introduce următorul punct:

2.

La articolul 3, se adaugă următorul punct:

3.

La articolul 4, se adaugă următorul alineat:

„(5)   Prezenta directivă și toate regulamentele la care aceasta face referire nu aduc atingere aplicării legislației naționale care interzice sau restricționează folosirea oricărui tip specific de celule animale sau umane sau vânzarea, furnizarea sau folosirea medicamentelor care conțin, sunt alcătuite sau derivate din aceste celule, pe motive care nu fac obiectul legislației comunitare menționate anterior. Statele membre transmit Comisiei legislația națională în cauză. Comisia va publica aceste informații într-un registru.”

4.

La articolul 6 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Niciun medicament nu poate fi introdus pe piața unui stat membru dacă nu a fost emisă o autorizație de introducere pe piață de către autoritățile competente din respectivul stat membru, în conformitate cu prezenta directivă, sau dacă nu a fost acordată o autorizație în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 726/2004, coroborat cu Regulamentul (CE) nr. 1394/2007.”