01/Volumul 06

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32005Q0684

L 262/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 28 septembrie 2005

de adoptare a Statutului deputaților în Parlamentul European

(2005/684/CE, Euratom)

PARLAMENTUL EUROPEAN,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene și, în special, articolul 190 alineatul (5) al acestuia,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice și, în special, articolul 108 alineatul (4) al acestuia,

având în vedere avizul Comisiei (1),

cu aprobarea Consiliului (2),

întrucât:

(1)

Parlamentul este alcătuit din „reprezentanți ai popoarelor statelor reunite în Comunitate”. Reprezentanții sunt, astfel cum se afirmă și în articolul 190 alineatul (1) din Tratatul CE, „reprezentanți ai popoarelor statelor reunite în Comunitate”. Același termen se utilizează în articolul 190 alineatul (2) din Tratatul CE (numărul de reprezentanți aleși în cadrul fiecărui stat membru) și în articolul 190 alineatul (3) din Tratatul CE (reprezentanții sunt aleși pentru un mandat de cinci ani). Respectivele dispoziții, conform cărora deputații sunt reprezentanți ai popoarelor, justifică utilizarea în statut a termenului „deputat”.

(2)	Parlamentul are dreptul să își reglementeze propria activitate prin propriul regulament de procedură, în conformitate cu articolul 199 primul paragraf din Tratatul CE și în conformitate cu prezentul statut.

(3)	Articolul 1 din statut tratează conceptul de „deputat” și explică faptul că statutul nu se referă la drepturile și obligațiile deputaților, ci la normele și condițiile generale aplicabile pentru exercitarea funcțiilor lor.

(4)

Libertatea și independența deputaților, care sunt consacrate în articolul 2 și care nu sunt menționate în nici o dispoziție din legislația primară, ar trebui să beneficieze de protecție legală. Angajamentele formulate de deputați de a se retrage din funcție la o anumită dată sau declararea intenției de retragere din funcție la o dată nespecificată, de care partidele politice se pot folosi în mod discreționar, ar trebui considerate ca fiind incompatibile cu libertatea și independența deputaților și, în consecință, ar trebui să nu fie obligatorii.

(5)	Articolul 3 alineatul (1) reproduce integral dispozițiile articolului 6 alineatul (1) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct.

(6)	Dreptul de inițiativă prevăzut la articolul 5 reprezintă dreptul-cheie al fiecărui deputat. Regulamentul de procedură al Parlamentului nu poate lipsi de conținut respectivul drept.

(7)	Dreptul de consultare a dosarelor, prevăzut la articolul 6, și care este deja consacrat în Regulamentul de procedură al Parlamentului, este un aspect fundamental al exercitării mandatului și, în consecință, ar trebui prevăzut în statut.

(8)

Articolul 7 este conceput cu intenția de a garanta că, în ciuda declarațiilor contrare, diversitatea lingvistică va fi în continuare păstrată. Orice discriminare împotriva uneia dintre limbile oficiale ar trebui exclusă. Principiul în cauză ar trebui să continue să se aplice după fiecare extindere a Uniunii Europene.

(9)

În temeiul articolelor 9 și 10, deputații urmează să primească o indemnizație pentru exercitarea funcțiilor sale. În ceea ce privește valoarea indemnizației, un grup de experți convocați de Parlament a prezentat în luna mai 2000 un studiu conform căruia se justifică o indemnizație care să corespundă cu 38,5 % din salariul de bază a unui judecător de la Curtea de Justiție a Comunităților Europene.

(10)	Deoarece indemnizația, indemnizația tranzitorie, precum și pensiile pentru limită de vârstă, de invaliditate și cele de urmaș sunt finanțate din bugetul general al Uniunii Europene, este necesar ca acestea să fie impozitate în beneficiul Comunităților.

(11)

Ținându-se seama de situația specială a deputaților, în special de faptul că nu au obligația de a avea reședința în vreunul dintre locurile unde Parlamentul își desfășoară activitățile și de legăturile speciale cu statul în care sunt aleși, este necesar să se prevadă posibilitatea statelor membre de a aplica dispozițiile legislației fiscale naționale în cazul indemnizației și al indemnizației tranzitorii, precum și al pensiilor pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș.

(12)	Articolul 9 alineatul (3) este necesar, deoarece partidele așteaptă de multe ori ca prestațiile prevăzute la articolul 9 alineatele (1) și (2) să fie parțial utilizate pentru scopurile proprii. Acest tip de finanțare a partidelor trebuie interzis.

(13)

Indemnizația tranzitorie prevăzută la articolul 9 alineatul (2) și la articolul 13 are, în special, scopul de a oferi sprijin pe perioada dintre sfârșitul mandatului unui deputat și preluarea de către acesta/aceasta a unei noi funcții. Atunci când fostul deputat începe un alt mandat sau își asumă o funcție publică, acest scop nu mai este îndeplinit.

(14)

În lumina evoluțiilor din statele membre în ceea ce privește pensiile pentru limită de vârstă, se cuvine ca foștii deputați să aibă dreptul la pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 63 de ani. Articolul 14 nu afectează dreptul statelor membre de a ține seama de pensiile pentru limită de vârstă atunci când se calculează pensiile pentru limită de vârstă în conformitate cu legislația națională.

(15)

Dispozițiile privind sprijinul acordat urmașilor sunt în esență conforme cu legislația în vigoare în Comunitatea Europeană. Dreptul soțului supraviețuitor care s-a recăsătorit are la bază ideea modernă conform căreia este vorba despre o prestație cu caracter autonom și nu este pur și simplu un „sprijin”. Dreptul respectiv nu este exclus nici în cazul în care soțul supraviețuitor „se întreține” din propriul venit sau din bunurile proprii.

(16)

Articolul 18 este necesar, deoarece, atunci când statutul intră în vigoare, statele membre vor înceta să ramburseze cheltuielile efectuate de deputați în caz de boală sau să plătească o parte din contribuțiile la asigurările de sănătate. De cele mai multe ori, aceste prestații sunt acordate și după încetarea mandatului.

(17)

Dispozițiile privind rambursarea cheltuielilor trebuie să fie în conformitate cu principiile stabilite de Curtea de Justiție a Comunităților Europene în hotărârea luată în cauza „Lord Bruce” (3). Parlamentul poate astfel să efectueze rambursarea prin intermediul unei sume forfetare, după caz, pentru a reduce cheltuielile și formalitățile administrative inerente într-un sistem în care se verifică fiecare cheltuială în parte. În consecință, aceasta reprezintă o manifestare de bună administrare.

(18)	La 28 mai 2003, Biroul Parlamentului a adoptat un set de norme noi care reglementează plata cheltuielilor și indemnizațiilor deputaților pe baza cheltuielilor efectuate în mod real, care ar trebui să intre în vigoare la aceeași dată ca și prezentul statut.

(19)

Statele membre ar trebui să se asigure că sunt menținute normele care asimilează deputații în Parlamentul European, pe perioada exercitării mandatului în statul membru, deputaților în parlamentele naționale. Este imposibil ca această problemă să fie rezolvată la nivel european, deoarece există multe dispoziții foarte diferite în statele membre. În lipsa unor astfel de norme, exercitarea mandatului unui deputat în Parlamentul European în statul membru în care deputatul respectiv a fost ales ar fi mult limitată, dacă nu chiar imposibilă. Exercitarea eficientă a mandatului este, de asemenea, în interesul statelor membre.

(20)

Articolul 25 alineatul (1) este necesar, deoarece dispozițiile naționale foarte diferite care s-au aplicat până în prezent deputaților, fac imposibilă rezolvarea la nivel european a tuturor problemelor legate de tranziția de la un sistem european vechi la unul nou. Oferind deputaților posibilitatea de a alege, va fi imposibil ca drepturile lor să fie reduse sau ca aceștia să suporte pierderi financiare în urma tranziției. Norma menționată la articolul 25 alineatul (2) este consecința deciziei luate în conformitate cu articolul 25 alineatul (1).

(21)

Diversitatea situațiilor naționale este avută în vedere de articolul 29, în temeiul căruia statele membre pot adopta norme diferite față de dispozițiile prezentului statut ca măsură tranzitorie. Însăși diversitatea respectivă justifică, de asemenea, posibilitatea ca statele membre să își păstreze egalitatea de tratament între deputații în Parlamentul European și deputații în parlamentele naționale,

DECIDE:

TITLUL I

DISPOZIȚII ȘI CONDIȚII GENERALE CARE REGLEMENTEAZĂ EXERCITAREA FUNCȚIILOR DEPUTAȚILOR ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN

Articolul 1

Prezentul statut stabilește dispozițiile și condițiile generale care reglementează exercitarea funcțiilor deputaților în Parlamentul European.

Articolul 2

(1) Deputații sunt liberi și independenți.

(2) Înțelegerile privind demisia unui deputat înainte de expirarea sau la finalul legislaturii sunt nule de drept.

Articolul 3

(1) Deputații votează individual și personal. Aceștia nu pot fi obligați prin instrucțiuni și nu pot primi mandat imperativ.

(2) Înțelegerile privind modul în care mandatul urmează a fi exercitat sunt nule de drept.

Articolul 4

Documentele și evidențele electronice pe care un deputat le-a primit, întocmit sau trimis sunt asimilate documentelor Parlamentului numai în cazul în care au fost depuse în conformitate cu Regulamentul de procedură.

Articolul 5

(1) Fiecare deputat are dreptul să facă propuneri de acte comunitare în contextul dreptului de inițiativă al Parlamentului.

(2) Parlamentul stabilește în Regulamentul de procedură condițiile de exercitare a acestui drept.

Articolul 6

(1) Deputații au dreptul să consulte orice dosar deținut de Parlament.

(2) Alineatul (1) nu se aplică pentru dosarele și conturile personale.

(3) Alineatul (1) se aplică fără a aduce atingere actelor Uniunii Europene și acordurilor încheiate de către instituții cu privire la accesul la documente.

(4) Parlamentul stabilește condițiile de exercitare a acestui drept.

Articolul 7

(1) Documentele Parlamentului se traduc în toate limbile oficiale.

(2) Intervențiile orale se interpretează simultan în toate celelalte limbi oficiale.

(3) Parlamentul stabilește condițiile de punere în aplicare a prezentului articol.

Articolul 8

(1) Deputații se pot organiza în grupuri politice.

(2) Parlamentul stabilește în Regulamentul de procedură condițiile privind exercitarea acestui drept.

Articolul 9

(1) Deputații au dreptul la o indemnizație adecvată menită să le asigure independența.

(2) La încheierea mandatului, deputații au dreptul la indemnizație tranzitorie și la pensie.

(3) Înțelegerile privind utilizarea indemnizației, a indemnizației tranzitorii și a pensiei în alte scopuri decât cele personale sunt nule de drept.

(4) Persoanele aflate în întreținerea deputaților sau a foștilor deputați au dreptul la pensie de urmaș.

Articolul 10

Valoarea indemnizației este de 38,5 % din salariul de bază a unui judecător de la Curtea de Justiție a Comunităților Europene.

Articolul 11

Indemnizația primită de un deputat pentru exercitarea unui mandat în alt parlament se scade din indemnizație.

Articolul 12

(1) Indemnizația prevăzută la articolul 9 este impozabilă în beneficiul Comunităților în aceleași condiții ca și cele stabilite pentru funcționari și ceilalți agenți ai Comunităților Europene în temeiul articolului 13 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Comunităților.

(2) Nu sunt aplicabile deducerile pentru cheltuielile profesionale și personale și de natură familială și socială, prevăzute la articolul 3 alineatele (2)-(4) din Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 260/68 al Consiliului din 29 februarie 1968 de definire a condițiilor și a procedurii de aplicare a impozitului stabilit în beneficiul Comunităților Europene (4).

(3) Alineatul (1) nu aduce atingere capacității statelor membre de a impozita această indemnizație în conformitate cu legislația fiscală națională, cu condiția evitării dublei impuneri.

(4) Statele membre au dreptul de a ține seama de indemnizație atunci când stabilesc rata de impozitare aplicabilă altor venituri.

(5) Prezentul articol se aplică de asemenea indemnizației tranzitorii, precum și pensiilor pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș care se plătesc în conformitate cu articolele 13, 14, 15 și 17.

(6) Prestațiile prevăzute la articolele 18, 19 și 20 și contribuțiile la fondul de pensii prevăzute la articolul 27 nu se impozitează.

Articolul 13

(1) La încheierea mandatului, deputații au dreptul la o indemnizație tranzitorie echivalentă cu indemnizația prevăzută la articolul 10.

(2) Acest drept corespunde cu câte o lună pentru fiecare an de exercitare a mandatului; cu toate acestea, nu se acordă pentru mai puțin de șase sau mai mult de 24 de luni.

(3) Acest drept nu există în cazul în care un deputat este învestit cu un mandat în alt parlament sau exercită o funcție publică.

(4) În caz de deces, indemnizația tranzitorie se plătește ultima dată în luna în care fostul deputat a decedat.

Articolul 14

(1) Foștii deputați au dreptul la pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 63 de ani.

(2) Pensia pentru limită de vârstă este, pentru fiecare an întreg de exercitare a mandatului, 3,5 % din indemnizația prevăzută la articolul 10 și o doisprezecime din indemnizație pentru fiecare lună întreagă în plus, dar fără a depăși 70 % în total.

(3) Dreptul la pensia pentru limită de vârstă există independent de orice altă pensie.

(4) Articolul 11 se aplică mutatis mutandis.

Articolul 15

(1) În cazul invalidității survenite în cursul mandatului, deputații au dreptul la pensie.

(2) Articolul 14 alineatul (2) se aplică mutatis mutandis. Cu toate acestea, valoarea pensiei este de cel puțin 35 % din indemnizația prevăzută la articolul 10.

(3) Dreptul la această pensie se naște la încetarea mandatului.

(4) Parlamentul stabilește condițiile de exercitare a acestui drept.

(5) Articolul 11 se aplică mutatis mutandis.

Articolul 16

În cazul în care un fost deputat are dreptul simultan la plata indemnizației tranzitorii în conformitate cu articolul 13 și la pensie în conformitate cu articolul 14 sau cu articolul 15, respectivul sau respectiva optează pentru una dintre cele două.

Articolul 17

(1) În cazul decesului unui deputat sau fost deputat care, la data decesului, avea sau ar fi avut dreptul la pensie în viitor în conformitate cu articolul 14 sau cu articolul 15, celălalt soț și copiii aflați în întreținere au dreptul la pensie de urmaș.

(2) Valoarea totală a pensiei nu poate depăși pensia pentru limită de vârstă la care deputatul ar fi avut dreptul la încheierea legislaturii sau la care fostul deputat avea sau ar fi avut dreptul.

(3) Soțul supraviețuitor primește 60 % din valoarea prevăzută la alineatul (2), dar nu mai puțin de 30 % din indemnizația prevăzută la articolul 10. Dreptul în cauză nu este afectat în cazul în care soțul supraviețuitor se recăsătorește. Dreptul în cauză se pierde în cazul în care circumstanțele specifice unui caz individual nu prezintă nici o îndoială că respectiva căsătorie a fost încheiată numai în scopul asigurării unei pensii.

(4) Un copil aflat în întreținere primește 20 % din suma prevăzută la alineatul (2).

(5) Dacă este necesar, valoare maximă a pensiei ce urmează a fi plătită se împarte între soțul supraviețuitor și copii în funcție de procentajele prevăzute la alineatele (3) și (4).

(6) Pensia se plătește din prima zi a lunii următoare decesului.

(7) În cazul în care soțul supraviețuitor decedează, dreptul la pensie se stinge la sfârșitul lunii în care a avut loc decesul.

(8) Dreptul copilului se stinge la sfârșitul lunii în care acesta împlinește vârsta de 21 de ani. Cu toate acestea, dreptul continuă pe perioada studiilor sau a formării profesionale, dar se stinge cel târziu la sfârșitul lunii în care acesta împlinește vârsta de 25 de ani. Dreptul continuă în cazul în care copilul se află în incapacitate de a se întreține singur din motive de boală sau infirmitate.

(9) Partenerii aflați în raporturi recunoscute în statele membre sunt asimilați soților.

(10) Parlamentul stabilește condițiile de exercitare a acestui drept.

Articolul 18

(1) Deputații și foștii deputați care primesc pensie și persoanele care au dreptul la pensie de urmaș au dreptul la restituirea a două treimi din cheltuielile pe care le au în caz de boală, în timpul sarcinii sau la nașterea unui copil.

(2) Parlamentul stabilește condițiile de exercitare a acestui drept.

Articolul 19

(1) Deputații au dreptul la încheierea unei asigurări pentru riscurile legate de exercitarea mandatului lor.

(2) Parlamentul stabilește condițiile de exercitare a acestui drept. Deputații plătesc o treime din primele de asigurare datorate.

Articolul 20

(1) Deputații au dreptul la restituirea cheltuielilor efectuate pe perioada exercitării mandatului lor.

(2) Parlamentul restituie cheltuielile reale efectuate de deputați pentru deplasarea la și de la locul de desfășurare a activității și cheltuielile legate de alte deplasări în interes de serviciu.

(3) Alte cheltuieli generale efectuate de deputați pe perioada exercitării mandatului pot fi restituite sub forma unei sume forfetare.

(4) Parlamentul stabilește condițiile de exercitare a acestui drept.

(5) Articolul 9 alineatul (3) se aplică mutatis mutandis.

Articolul 21

(1) Deputații au dreptul la asistență acordată de colaboratori personali pe care îi pot alege în mod liber.

(2) Parlamentul suportă cheltuielile efectuate prin angajarea acestor colaboratori.

(3) Parlamentul stabilește condițiile de exercitare a acestui drept.

Articolul 22

(1) Deputații au dreptul să folosească aparatura de birou, echipamentele de telecomunicații și autovehiculele oficiale ale Parlamentului.

(2) Parlamentul stabilește condițiile de exercitare a acestui drept.

Articolul 23

(1) Toate plățile se fac din bugetul Uniunii Europene.

(2) Plățile datorate în conformitate cu articolele 10, 13, 14, 15 și 17 se efectuează lunar în euro sau, la alegerea deputatului, în moneda statului membru în care acesta are domiciliul. Parlamentul stabilește condițiile în temeiul cărora se vor efectua plățile.

Articolul 24

Deciziile privind punerea în aplicare a prezentului statut intră în vigoare după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

TITLUL II

DISPOZIȚII TRANZITORII

Articolul 25

(1) Deputații care făceau parte din Parlament înainte de intrarea în vigoare a prezentului statut și au fost realeși pot opta pentru sistemul național aplicabil în prezent în ceea ce privește indemnizația, indemnizația tranzitorie și pensiile pe întreaga perioadă în care sunt deputați în Parlamentul European.

(2) Plățile respective se efectuează din bugetul statului membru în cauză.

Articolul 26

(1) Deputații care doresc să opteze pentru sistemul național aplicabil în prezent în conformitate cu articolul 25 alineatul (1) comunică în scris Președintelui Parlamentului decizia luată în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului statut.

(2) Decizia este definitivă și irevocabilă.

(3) În cazul în care notificarea nu se face în termenul stabilit, se aplică dispozițiile prezentului statut.

Articolul 27

(1) Fondul de pensii facultativ stabilit de Parlament se păstrează după intrarea în vigoare a prezentului statut pentru deputații sau foștii deputați care au dobândit deja drepturi sau sunt pe cale de a dobândi drepturi în respectivul fond.

(2) Drepturile dobândite și drepturile viitoare se păstrează integral. Parlamentul poate stabili criterii și condiții care reglementează dobândirea de noi drepturi sau drepturi viitoare.

(3) Deputații care primesc indemnizația prevăzută la articolul 10 nu pot dobândi alte drepturi noi sau drepturi viitoare în fondul de pensii facultativ.

(4) Fondul nu este deschis deputaților aleși pentru prima dată în Parlament după ce prezentul statut devine aplicabil.

(5) Articolul 9 alineatul (3) și articolul 14 alineatul (3) se aplică mutatis mutandis.

Articolul 28

(1) Orice drept la pensie dobândit de un deputat în conformitate cu dispozițiile naționale la data aplicării prezentului statut se păstrează integral.

(2) În cazul în care durata mandatului exercitat în Parlamentul European sau într-un parlament național nu este suficientă în conformitate cu dispozițiile naționale pentru a da naștere dreptului la pensie, se ține seama de perioada respectivă la calcularea pensiei prevăzute de prezentul statut. Parlamentul poate încheia acorduri cu autoritățile competente ale statelor membre privind transferul drepturilor dobândite.

Articolul 29

(1) Fiecare stat deputat poate adopta pentru deputații aleși pe teritoriul său norme diferite de dispozițiile prezentului statut în ceea ce privește indemnizația, indemnizația tranzitorie și pensiile, pentru o perioadă de tranziție care nu poate depăși durata a două legislaturi ale Parlamentului European.

(2) Respectivele norme tratează deputații cel puțin la fel cu deputații în parlamentul național corespunzător.

(3) Toate plățile se efectuează din bugetul statului membru în cauză.

(4) Normele respective nu aduc atingere drepturilor deputaților în conformitate cu articolele 18-22.

TITLUL III

DISPOZIȚIE FINALĂ

Articolul 30

Prezentul statut intră în vigoare în prima zi a legislaturii Parlamentului European care începe în anul 2009.

Adoptată la Strasburg, 28 septembrie 2005.

Pentru Parlamentul European

Președintele

J. BORRELL FONTELLES

(1) Avizul Comisiei din 3 iunie 2003, confirmat de vicepreședintele Wallström în timpul ședinței Parlamentului European din 22 iunie 2005.

(2) Scrisoare din partea Consiliului din 19 iulie 2005.

(3) Hotărârea Curții din 15 septembrie 1981, cauza nr. 208/80, Rt. Hon. Lord Bruce of Donington/Eric Gordon Aspden, Culegere 1981, p. 2205.

(4) JO L 56, 4.3.1968, p. 8, regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 723/2004 (JO L 124, 27.4.2004, p. 1).