05/Volumul 06

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

125

L 080/35

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Regulamentul (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului din 20 decembrie 1985 privind armonizarea anumitor legislații sociale în materie de transport rutier (4) a stabilit reguli comune referitoare la timpul de conducere auto și la perioadele de odihnă ale conducătorilor auto; regulamentul respectiv nu prevede alte aspecte ale timpului de lucru în domeniul transportului rutier.

(2)

Directiva 93/104/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1993 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru (5) face posibilă adoptarea unor cerințe mai specifice pentru organizarea timpului de lucru; ținând seama de caracterul sectorial al acestei directive, dispozițiile acesteia au prioritate față de Directiva 93/104/CE în temeiul articolului 14 din aceasta.

(3)

În pofida negocierilor intense între partenerii sociali, nu a fost posibil să se ajungă la un acord în privința lucrătorilor mobili din transportul rutier.

(4)

Este prin urmare necesar să se adopte o serie de dispoziții speciale privind timpul de lucru în transportul rutier, menite să asigure siguranța transportului, precum și sănătatea și siguranța persoanelor implicate.

(5)

Deoarece obiectivele acțiunii avute în vedere nu pot fi realizate în suficientă măsură de statele membre și, prin urmare pot fi realizate mai bine la nivel comunitar, datorită dimensiunii și efectelor acțiunii propuse, Comunitatea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității așa cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. Potrivit principiului proporționalității, după cum este enunțat în acest articol, prezenta directivă nu se extinde dincolo de ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(6)

Domeniul de aplicare a prezentei directive face referire numai la lucrătorii mobili angajați de întreprinderi de transport înființate într-un stat membru, care participă la activități mobile de transport rutier reglementate de Regulamentul (CEE) nr. 3820/85 sau, în absența unor dispoziții specifice, de Acordul european privind munca echipajelor de pe vehiculele care efectuează transporturi rutiere internaționale (AETR).

(7)

Ar trebui să se precizeze că lucrătorii mobili excluși din domeniul de aplicare a prezentei directive, alții decât conducătorii auto independenți, beneficiază de protecția de bază prevăzută de Directiva 93/104/CE. Această protecție de bază include regulile existente privind timpul de repaos corespunzător, durata maximă a săptămânii medii de lucru, concediul anual și anumite dispoziții de bază aplicabile lucrătorilor de noapte, inclusiv controalele medicale.

(8)

Întrucât conducătorii auto independenți sunt incluși în domeniul de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85, dar sunt excluși din cel al Directivei 93/104/CE, aceștia ar trebui să fie excluși temporar din domeniul de aplicare a prezentei directive în conformitate cu dispozițiile articolului 2 alineatul (1).

(9)

Definițiile folosite în prezenta directivă nu trebuie să constituie un precedent pentru alte reglementări comunitare privind timpul de lucru.

(10)

Pentru a îmbunătăți siguranța rutieră, a evita denaturarea concurenței și a garanta siguranța și sănătatea lucrătorilor mobili care intră sub incidența prezentei directive, aceștia trebuie să știe cu precizie care perioade dedicate activităților de transport rutier constituie timp de lucru și care nu, fiind astfel considerate timp de pauză, timp de repaos sau perioade de disponibilitate; acestor lucrători ar trebui să li se acorde perioade zilnice și săptămânale minime de odihnă, precum și pauze corespunzătoare; este de asemenea necesar să se fixeze o limită maximă a numărului de ore de lucru săptămânale.

(11)

Cercetările arată că organismul uman este mai sensibil în timpul nopții la perturbările induse de mediu și de asemenea la anumite forme greoaie de organizare și că perioadele lungi de lucru în timpul nopții pot fi dăunătoare sănătății lucrătorilor și le pot periclita siguranța, precum și siguranța rutieră în general.

(12)

Prin urmare, apare necesitatea să se limiteze durata perioadelor de lucru în timpul nopții și să se prevadă acordarea de compensații corespunzătoare conducătorilor auto profesioniști care lucrează în timpul nopții pentru activitatea pe care o desfășoară și aceștia să nu fie dezavantajați în ceea ce privește șansele de formare profesională.

(13)

Angajatorii trebuie să țină evidența depășirilor duratei maxime a săptămânii medii de lucru aplicabile lucrătorilor mobili.

(14)

Dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 privind durata de conducere a autovehiculului în cadrul transportului de pasageri internațional și național, altul decât serviciile regulate, ar trebui să se aplice în continuare.

(15)

Comisia trebuie să urmărească aplicarea prezentei directive și evoluțiile în acest domeniu în statele membre și să prezinte Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social și Comitetului Regiunilor un raport privind aplicarea regulilor și consecințele dispozițiilor referitoare la lucrul în timpul nopții.

(16)

Este necesar să se prevadă că anumite dispoziții pot face obiectul unor derogări adoptate, în funcție de condiții, de către statele membre sau de partenerii sociali. Ca regulă generală, în eventualitatea unei derogări, lucrătorii respectivi trebuie să beneficieze de perioade de repaos compensatorii,

—

stabilirea modalităților pentru includerea conducătorilor auto independenți în domeniul de aplicare a directivei în privința acelor conducători auto independenți care nu participă la activități de transport rutier în alte state membre și care sunt supuși constrângerilor locale din motive obiective, cum ar fi o locație periferică, distanțe interne lungi și un mediu concurențial specific sau

—

neincluderea conducătorilor auto independenți în domeniul de aplicare a directivei.

(a)

„timp de lucru” reprezintă:

Perioadele de pauză la care se face referire la articolul 5, perioadele de odihnă la care se face referire la articolul 6 și, fără a aduce atingere legislației statelor membre sau acordurilor dintre partenerii sociali care prevăd că aceste perioade ar trebui compensate sau limitate, perioadele de disponibilitate menționate la litera (b) a prezentului articol, sunt excluse din timpul de lucru;

(b)

„perioade de disponibilitate” reprezintă:

(c)

„post de lucru” reprezintă:

(d)

„lucrător mobil” reprezintă orice lucrător care face parte din personalul aflat în cursă, inclusiv stagiarii și ucenicii, aflați în serviciul întreprinderii care desfășoară servicii de transport rutier de pasageri sau mărfuri contra unei remunerații sau pe cont propriu;

(e)

„conducător auto independent” reprezintă persoana a cărei principală ocupație constă în transportul rutier de pasageri sau mărfuri contra unei remunerații în sensul legislației comunitare pe baza unei licențe comunitare sau a altei autorizații profesionale de efectuare a transportului menționat anterior, care are dreptul să lucreze pe cont propriu și care nu este legată de un angajator printr-un contract de muncă sau alt tip de relație ierarhică de muncă, persoană care este liberă să organizeze activitățile de lucru relevante, al cărei venit depinde direct de profitul realizat și care dispune de libertatea de a întreține, individual sau pe bază de cooperare între conducători auto independenți, relații comerciale cu mai mulți clienți.

În sensul prezentei directive, conducătorii auto care nu îndeplinesc aceste criterii sunt supuși acelorași obligații și beneficiază de aceleași drepturi ca cele prevăzute în prezenta directivă pentru lucrătorii mobili;

(f)

„persoană care efectuează activități mobile de transport rutier” reprezintă un lucrător mobil sau conducător auto independent care efectuează astfel de activități;

(g)

„săptămână” reprezintă perioada cuprinsă între ora 00.00 a zilei de luni și ora 24.00 a zilei de duminică;

(h)

„timpul nopții” reprezintă o perioadă de cel puțin patru ore, după cum este definită de legislația națională, cuprinsă între orele 00.00 și 07.00;

(i)

„muncă de noapte” reprezintă orice muncă efectuată în timpul nopții.

(a)

durata medie a săptămânii de lucru nu poate depăși 48 de ore. Durata maximă a săptămânii de lucru poate fi prelungită la 60 de ore numai dacă media de 48 de ore pe săptămână nu este depășită pe parcursul a patru luni. Cel de-al patrulea și al cincilea paragraf din articolul 6 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 3820/85 sau, dacă este necesar, al patrulea paragraf din articolul 6 alineatul (1) din acordul AETR au prioritate în fața prezentei directive, în măsura în care conducătorii auto respectivi nu depășesc o medie a timpului de lucru de 48 de ore pe săptămână pe parcursul a patru luni;

(b)

timpul de lucru pentru diverși angajatori reprezintă suma orelor de lucru; angajatorul solicită în scris lucrătorului mobil respectiv să prezinte o situație a duratei lucrate în contul unui alt angajator; lucrătorul mobil prezintă aceste informații în scris.

—

dacă se efectuează muncă de noapte, timpul de lucru zilnic nu depășește zece ore pentru fiecare perioadă de 24 de ore;

—

se acordă o compensație pentru munca de noapte în conformitate cu dispozițiile legislative naționale, convențiile colective, acordurile între partenerii sociali și practica națională, cu condiția ca această compensație să nu fie de natură a periclita siguranța rutieră.

(a)

lucrătorii mobili sunt informați cu privire la cerințele naționale în domeniu, regulamentul intern al întreprinderii și acordurile între părțile sociale, în special convențiile colective și orice acorduri de întreprindere, încheiate pe baza prezentei directive, fără a aduce atingere Directivei 91/533/CEE a Consiliului din 14 octombrie 1991 privind obligația angajatorului de a-i informa pe angajați cu privire la condițiile aplicabile contractului sau relațiilor de muncă (6);

(b)

fără a aduce atingere articolului 2 alineatul (1), se ține evidența timpului de lucru al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier. Evidențele se păstrează cel puțin doi ani după încheierea perioadei respective. Angajatorii poartă răspunderea pentru ținerea evidenței cu privire la timpul de lucru efectuat de lucrătorii mobili. La cerere, angajatorii remit lucrătorilor mobili copii ale evidenței cu privire la orele lucrate de aceștia.