13/Volumul 10

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

260

---

31991L0663

---

L 366/17

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

DIRECTIVA COMISIEI

din 10 decembrie 1991

de adaptare la progresul tehnic a Directivei 76/756/CEE a Consiliului referitoare la instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă ale autovehiculelor și ale remorcilor acestora

(91/663/CEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene și, în special, articolul 100a al acestuia,

având în vedere Directiva 70/156/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la omologarea de tip a autovehiculelor și a remorcilor acestora (1), modificată ultima dată de Directiva 87/403/CEE din 25 iunie 1987 (2) și, în special, articolul 11 al celei dintâi,

având în vedere Directiva 76/756/CEE a Consiliului din 27 iulie 1976 referitoare la instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă ale autovehiculelor și ale remorcilor acestora (3), modificată de directivele 80/233/CEE din 21 noiembrie 1979 (4), 82/244/CEE din 17 martie 1982 (5), 83/276/CEE din 26 mai 1983 (6), 84/8/CEE din 14 decembrie 1983 (7) și 89/278/CEE din 28 martie 1989 г. (8),

întrucât, din motive de claritate, este necesară o codificare a acestor directive;

întrucât, având în vedere stadiul actual al tehnicii, există acum posibilitatea de a introduce noi modificări și anume: culoarea farurilor trebuie să fie obligatoriu albă, lămpile de poziție laterală vor fi specificate pentru anumite vehicule și întrucât cerința de a instala lămpi pe componentele mobile și alte detalii de redactare pot fi clarificate;

întrucât măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru adaptarea la progresul tehnic a directivelor privind eliminarea barierelor tehnice din calea comerțului în sectorul autovehiculelor,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Directiva 76/756/CEE se modifică după cum urmează:

1.	articolele se înlocuiesc cu următoarele articole din prezenta directivă;

2.	anexele se înlocuiesc cu anexele la prezenta directivă.

Articolul 2

În sensul prezentei directive, prin „vehicul” se înțelege orice vehicul căruia i se aplică Directiva 70/156/CEE a Consiliului.

Articolul 3

(1)   Începând cu 1 ianuarie 1993, statele membre:

—	nu pot să refuze, pentru un tip de vehicul, acordarea omologării CE de tip, eliberarea documentului prevăzut la articolul 10 alineatul (1) ultima liniuță din Directiva 70/156/CEE sau acordarea omologării naționale de tip;

—	nu pot să interzică introducerea în circulație a vehiculelor

din motive legate de instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă pe tipul respectiv de vehicul sau pe respectivele vehicule, dacă aceste dispozitive sunt instalate în conformitate cu cerințele prevăzute în prezenta directivă.

(2)   Începând cu 1 octombrie 1998, statele membre:

—	nu mai pot elibera documentul prevăzut la articolul 10 alineatul (1) ultima liniuță din Directiva 70/156/CEE;

—	pot refuza să acorde omologarea națională

pentru orice tip de vehicul pe care instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă nu s-a făcut în conformitate cu cerințele prezentei directive.

(3)   Începând cu 1 octombrie 1994, statele membre pot interzice prima introducere în circulație a vehiculelor pe care instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă nu s-a făcut în conformitate cu cerințele prezentei directive.

Articolul 4

Statul membru care a acordat omologarea CE de tip ia măsurile necesare pentru a se asigura că este informat de orice modificare a oricărei piese sau caracteristici prevăzute în anexa I punctul 1.1. Autoritățile competente ale acestui stat membru apreciază dacă pe tipul de vehicul modificat este necesar să se efectueze noi teste și să se redacteze un nou raport. Dacă testele arată că nu se îndeplinesc cerințele prezentei directive, modificarea nu se omologhează.

Articolul 5

Orice modificare necesară pentru a adapta la progresul tehnic conținutul anexelor prezentei directive se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 din Directiva 70/156/CEE.

Articolul 6

(1)   Statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive înainte de 1 ianuarie 1993 și informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

(2)   Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(3)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 7

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

---

(1)  JO L 42, 23.2.1970, p. 1.

(2)  JO L 220, 8.8.1987, p. 44.

(3)  JO L 262, 27.9.1976, p. 1.

(4)  JO L 51, 25.2.1980, p. 8.

(5)  JO L 109, 22.4.1982, p. 31.

(6)  JO L 151, 9.6.1983, p. 47.

(7)  JO L 9, 12.1.1984, p. 24.

(8)  JO L 109, 20.4.1989, p. 38.

---

ANEXA I

INSTALAREA DISPOZITIVELOR DE ILUMINAT ȘI DE SEMNALIZARE LUMINOASĂ

1.   DEFINIȚII

În sensul prezentei directive:

1.1.   „Tip de vehicul în ceea ce privește instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă”

reprezintă vehiculele care nu diferă în privința aspectelor esențiale menționate la punctele 1.1.1.-1.1.4.

Nu se consideră „vehicule de tip diferit” următoarele: vehicule care prezintă diferențe în înțelesul punctelor 1.1.1.-1.1.4., dar nu într-o manieră care să determine o modificare în ceea ce privește felul, numărul, amplasarea și vizibilitatea geometrică a lămpilor și înclinația fazei de întâlnire prevăzute pentru tipul respectiv de vehicul, precum și vehiculele pe care sunt montate sau sunt absente lămpile facultative;

1.1.1.   dimensiunile și forma exterioară a vehiculului;

1.1.2.   numărul și amplasarea dispozitivelor;

1.1.3.   sistemul de orientare a farurilor;

1.1.4.   sistemul de suspensie.

1.2.   „Plan transversal”

reprezintă un plan vertical perpendicular pe planul longitudinal median al vehiculului.

1.3.   „Vehicul gol”

reprezintă vehiculul gata de drum, așa cum este definit la punctul 2.6 din anexa I, model de fișă de informații, din Directiva 70/156/CEE, dar fără conducător auto.

1.4.   „Vehicul încărcat”

reprezintă vehiculul încărcat la masa maximă admisă din punct de vedere tehnic declarată de producător, care stabilește și repartizarea pe punți, conform metodei descrise în apendicele 1.

1.5.   „Dispozitiv”

reprezintă un element sau un ansamblu de elemente utilizate pentru a îndeplini una sau mai multe funcții.

1.6.   „Sursă de lumină în cazul lămpilor cu incandescență”

reprezintă filamentul în sine (dacă o lampă are mai multe filamente, fiecare în parte constituie o sursă de lumină).

1.7.   „Lampă”

reprezintă un dispozitiv destinat să lumineze drumul sau să emită un semnal luminos. Lămpile de iluminat placa de înmatriculare spate și catadioptrii sunt considerate tot lămpi.

1.7.1.   „Lămpi echivalente”

reprezintă lămpile care au aceeași funcție și sunt autorizate în țara de înmatriculare a vehiculului; aceste lămpi pot avea caracteristici diferite de lămpile care echipează vehiculul în momentul omologării, cu condiția să satisfacă cerințele din prezenta anexă.

1.7.2.   „Lămpi simple”

reprezintă o parte a unui dispozitiv care îndeplinește o singură funcție de iluminare sau de semnalizare luminoasă.

1.7.3.   „Lămpi independente” (1)

reprezintă dispozitivele care au suprafețe luminoase distincte, surse luminoase distincte și carcase distincte.

1.7.4.   „Lămpi grupate” (1)

reprezintă dispozitivele care au suprafețe luminoase și surse luminoase distincte, dar au carcasă comună.

1.7.5.   „Lămpi combinate” (1)

reprezintă dispozitivele care au suprafețe luminoase distincte, dar au sursă luminoasă comună și carcasă comună.

1.7.6.   „Lămpi încorporate reciproc” (1)

reprezintă dispozitivele care au surse luminoase distincte sau o sursă luminoasă unică care funcționează în condiții diferite (de exemplu diferențe optice, mecanice sau electrice), suprafețe luminoase total sau parțial comune și carcasă comună.

1.7.7.   „Lampă disimulabilă”

reprezintă o lampă ce poate fi mascată parțial sau total atunci când nu este utilizată. Acest efect poate fi obținut fie utilizând un capac mobil, fie prin deplasarea lămpii, fie prin alte mijloace corespunzătoare. Termenul escamotabil se utilizează mai ales pentru a descrie o lampă disimulabilă a cărei deplasare îi permite să fie inclusă în cadrul caroseriei.

1.7.8.   „Far cu fază de drum”

reprezintă lampa care servește la iluminarea drumului pe o distanță mare în fața vehiculului.

1.7.9.   „Far cu fază de întâlnire”

reprezintă lampa care servește la iluminarea drumului în fața vehiculului, fără a orbi sau jena pe conducătorii auto ce vin din sens invers sau pe ceilalți participanți la trafic.

1.7.10.   „Lampă de ceață față”

reprezintă lampa care servește la ameliorarea iluminării drumului în caz de ceață, de ninsoare, de furtună sau de nori de praf.

1.7.11.   „Lampă de mers înapoi”

reprezintă lampa care servește la iluminarea drumului în spatele vehiculului și la avertizarea celorlalți participanți la trafic asupra faptului că vehiculul merge înapoi sau este pe punctul de a merge înapoi.

1.7.12.   „Lampă indicatoare de direcție”

reprezintă lampa care este utilizată pentru a indica celorlalți participanți la trafic intenția conducătorului de a schimba direcția la dreapta sau la stânga.

1.7.13.   „Semnal de avarie”

reprezintă funcționarea simultană a tuturor lămpilor indicatoare de direcție ale vehiculului pentru a semnala pericolul special pe care vehiculul îl reprezintă momentan pentru ceilalți participanți la trafic.

1.7.14.   „Lampă de stop”

reprezintă lampa care este utilizată pentru a indica celorlalți participanți la trafic din spate că acest conducător auto a acționat frâna de serviciu.

1.7.15.   „Lampă de iluminare a plăcii de înmatriculare spate”

reprezintă lampa folosită pentru iluminarea spațiului destinat plăcii de înmatriculare spate; această lampă poate fi formată din diferite elemente optice.

1.7.16.   „Lampă de poziție față”

reprezintă lampa care este utilizată atât pentru indicarea prezenței, cât și a lățimii vehiculului văzut din față.

1.7.17.   „Lampă de poziție spate”

reprezintă lampa care este utilizată atât pentru indicarea prezenței, cât și a lățimii vehiculului văzut din spate.

1.7.18.   „Lampă de ceață spate”

reprezintă lampa care face vehiculul mai ușor vizibil din spate în caz de ceață densă.

1.7.19.   „Lampă de staționare”

reprezintă lampa care este utilizată pentru a semnaliza prezența unui vehicul în staționare într-o zonă construită. În aceste situații lampa înlocuiește lămpile de poziție față și spate.

1.7.20.   „Lampă de gabarit”

reprezintă lampa montată pe extremitatea lățimii totale a vehiculului și cât mai aproape de cel mai înalt punct al său și destinată să indice în mod clar lățimea totală a vehiculului. Pentru anumite vehicule și remorci, această lampă este destinată să completeze lămpile de poziție față și spate ale vehiculului, atrăgând în mod special atenția asupra gabaritului său.

1.7.21.   „Lampă de poziție laterală”

reprezintă lampa utilizată pentru a indica prezența unui vehicul atunci când acesta este văzut dintr-o parte.

1.7.22.   „Catadioptru”

reprezintă un dispozitiv care este utilizat pentru a indica prezența unui vehicul prin reflectarea luminii care este emisă de o sursă luminoasă neconectată la vehiculul respectiv, observatorul fiind plasat în apropiere de sursa luminoasă.

În sensul prezentei directive, nu sunt considerați catadioptri:

—	plăcile de înmatriculare reflectorizante;

—	semnalele reflectorizante menționate în ADR (Acordul European privind transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căile rutiere);

—	celelalte plăci reflectorizante și semnale care trebuie folosite în vederea respectării specificațiilor unui stat membru referitoare la diferite categorii de vehicule sau moduri de funcționare.

1.8.   „Suprafață iluminantă”

reprezintă totalitatea sau o parte a suprafeței exterioare a unui material transparent care conferă luminii proprietățile sale speciale fotometrice și colorimetrice. În cazul în care doar o parte a suprafeței exterioare emite lumină, suprafața iluminantă trebuie specificată, dacă există dubii, de către autoritatea competentă după consultarea cu producătorul vehiculului și/sau al componentei.

1.9.   Suprafețe luminoase

1.9.1.   „Suprafață luminoasă a unui dispozitiv de iluminat”(punctele 1.7.8-1.7.11)

reprezintă proiecția ortogonală a deschiderii totale a reflectorului pe un plan transversal. Dacă dispozitivul de iluminat nu are reflector, se va aplica definiția de la punctul 1.9.2. Dacă suprafața iluminantă a lămpii nu acoperă decât o parte din deschiderea totală a reflectorului, se ia în considerare doar proiecția părții respective.

În cazul unui far cu fază de întâlnire, suprafața luminoasă este limitată de urma marginii de separare pe dispersor. Dacă reflectorul și dispersorul sunt reglabile între ele, se folosește poziția medie de reglare.

1.9.2.   „Suprafață luminoasă a unei lămpi de semnalizare alta decât un catadioptru”(punctele 1.7.12-1.7.21)

reprezintă proiecția ortogonală a lămpii pe un plan perpendicular pe axa sa de referință și în contact cu suprafața iluminantă exterioară a lămpii, această proiecție fiind limitată de marginile ecranelor situate în acest plan și care, fiecare în parte, nu lasă să treacă decât 98 % din intensitatea luminoasă totală a luminii pe direcția axei de referință.

Pentru a determina limita inferioară, cea superioară și limitele laterale ale suprafeței luminoase se utilizează doar ecrane cu margini orizontale sau verticale.

1.9.3.   „Suprafață luminoasă a unui catadioptru”(punctul 1.7.22)

reprezintă suprafața luminoasă a unui catadioptru într-un plan perpendicular pe axa de referință și delimitată de planurile care intersectează marginile exterioare ale suprafeței de proiecție a luminii catadioptrului și sunt paralele cu această axă. Pentru a determina limita inferioară, cea superioară și limitele laterale ale suprafeței luminoase, se utilizează doar ecrane cu margini verticale și orizontale.

1.10.   „Suprafață aparentă”

într-o direcție de observație determinată, reprezintă proiecția ortogonală a suprafeței iluminante a lămpii pe un plan perpendicular pe direcția de observație (a se vedea desenul din apendicele 2) și tangent cu punctul cel mai exterior al dispersorului.

1.11.   „Axă de referință”

reprezintă axa caracteristică a semnalului luminos, determinată de constructor pentru a servi ca direcție de referință (H = 0°, V = 0°) unghiurilor de câmp în măsurătorile fotometrice și în instalarea lămpii pe vehicul.

1.12.   „Centru de referință”

reprezintă intersecția axei de referință cu suprafața iluminantă. Acest centru de referință trebuie specificat de producătorul lămpii.

1.13.   „Unghiuri de vizibilitate geometrică”

reprezintă unghiurile care determină câmpul unghiului solid minim în care suprafața aparentă a lămpii trebuie să fie vizibilă. Acest câmp al unghiului solid este determinat de segmentele unei sfere al cărei centru coincide cu centrul de referință al lămpii, ecuatorul ei fiind paralel cu solul. Se determină aceste segmente în funcție de axa de referință. Unghiurile orizontale β corespund longitudinii și unghiurile verticale α latitudinii.

În interiorul unghiurilor de vizibilitate geometrică nu trebuie să existe obstacole în calea propagării luminii din oricare parte a suprafeței aparente a lămpii observată de la infinit.

În cazul în care măsurătorile se realizează mai aproape de lampă, pentru a obține aceeași acuratețe, direcția de observație trebuie translatată paralel.

Nu se ține seama de obstacolele existente în interiorul unghiului de vizibilitate geometrică dacă acestea erau prezente în momentul omologării tipului respectiv de lampă.

În cazul în care, la instalarea lămpii, orice parte a suprafeței aparente a lămpii este mascată de orice componentă suplimentară a vehiculului, trebuie dovedit că partea lămpii nemascată de obstacole se conformează totuși valorilor fotometrice impuse pentru omologarea dispozitivului ca unitate optică (a se vedea figura de mai jos).

1.14.   „Extremitate a lățimii totale”

de fiecare parte a vehiculului, reprezintă planul paralel cu planul longitudinal median al vehiculului tangent la extremitatea laterală a acestuia, neținându-se cont de proeminențele:

1.14.1.   pneurilor lângă punctul lor de contact cu solul și ale conexiunilor sondelor de presiune pneu;

1.14.2.   dispozitivelor antiderapante care pot fi montate pe roți;

1.14.3.   oglinzilor retrovizoare;

1.14.4.   lămpilor laterale indicatoare de direcție, ale lămpilor de gabarit, ale lămpilor de poziție față și spate, ale lămpilor de staționare, al catadioptrilor și lămpilor de poziție laterale;

1.14.5.   sigiliilor vamale aplicate pe vehicul și ale dispozitivelor de fixare și protejare a acestor sigilii.

1.15.   „Lățime totală”

reprezintă distanța între cele două planuri verticale definite la punctul 1.14.

1.16.   „Lampă unică”

reprezintă un dispozitiv sau o parte a unui dispozitiv, având o singură funcție, o singură suprafață luminoasă și una sau mai multe surse de lumină. În cazul montării pe un vehicul, prin „lampă unică” se înțelege și orice ansamblu de două lămpi independente sau grupate, identice sau nu, având aceeași funcție, dacă sunt montate astfel încât proiecțiile suprafețelor luminoase ale lămpilor pe un plan transversal dat să ocupe minim 60 % din cel mai mic dreptunghi circumscris proiecțiilor suprafețelor luminoase respective.

Într-un astfel de caz, dacă este necesară omologarea, fiecare dintre aceste lămpi trebuie omologată ca lampă de tip D. Această posibilă combinație nu este aplicabilă farurilor cu fază de drum, farurilor cu fază de întâlnire și lămpilor de ceață față.

1.17.   „Două lămpi sau un număr par de lămpi”

reprezintă o singură suprafață iluminantă având forma unei benzi, atunci când aceasta este situată simetric în raport cu planul longitudinal median al vehiculului și când se întinde pe ambele părți de la cel puțin 400 mm de extremitățile lățimii totale a vehiculului și având o lungime de minim 800 mm. Iluminarea unei astfel de suprafețe trebuie asigurată de cel puțin două surse de lumină situate cât mai aproape posibil de extremitățile sale. Suprafața iluminantă poate fi constituită dintr-un ansamblu de elemente juxtapuse cu condiția ca proiecțiile mai multor suprafețe iluminante individuale pe același plan transversal să ocupe cel puțin 60 % din suprafața celui mai mic dreptunghi circumscris la proiecțiile acestor suprafețe iluminante individuale.

1.18.   „Distanța dintre două lămpi”

orientate în aceeași direcție reprezintă distanța minimă dintre proiecțiile ortogonale, pe un plan perpendicular pe axele de referință ale contururilor celor două suprafețe luminoase, definite, după caz, la punctul 1.9. Distanța dintre două lămpi poate fi măsurată totuși fără determinarea exactă a contururilor suprafețelor luminoase, dacă distanța este în mod clar mai mare decât cerințele minime ale directivei.

1.19.   „Lampă opțională”

reprezintă lampa a cărei prezență este lăsată la latitudinea constructorului vehiculului.

1.20.   „Martor de funcționare”

reprezintă un indicator luminos sau acustic care arată dacă un dispozitiv care a fost acționat funcționează corect sau nu.

1.21.   „Martor de conectare”

reprezintă o lumină care indică că un dispozitiv a fost comandat, dar fără a semnala dacă acesta funcționează corect sau nu.

1.22.   „Sol”

reprezintă suprafața pe care vehiculul stă, suprafață care trebuie să fie orizontală.

1.23.   „Componente mobile”

ale vehiculelor reprezintă acele panouri ale caroseriei sau alte piese ale vehiculului a căror poziție se poate modifica prin înclinare, rotire sau alunecare, fără ajutorul sculelor. Nu sunt incluse în această categorie cabinele rabatabile.

1.24.   „Poziție normală de utilizare a unei componente mobile”

reprezintă poziția (pozițiile) unei componente mobile specificate de constructorul vehiculului pentru starea normală de utilizare și pentru starea de staționare a unui vehicul.

1.25.   „Stare normală de utilizare a unui vehicul”

reprezintă:

1.25.1.   în cazul unui autovehicul, atunci când vehiculul este gata să se pună în mișcare, cu motorul în stare de funcționare și cu componentele sale mobile în poziție normală, astfel cum este definită la punctul 1.24;

1.25.2.   în cazul unei remorci, atunci când remorca este conectată la un vehicul tractor aflat în starea prezentată la punctul 1.25.1, iar componentele mobile ale remorcii se află în poziție sau în poziții normale în conformitate cu punctul 1.24.

1.26.   „Stare de staționare a unui vehicul”

reprezintă:

1.26.1.   în cazul unui autovehicul, atunci când vehiculul nu este în mișcare, motorul nu funcționează, iar componentele mobile se află în poziție normală de utilizare în conformitate cu punctul 1.24.

1.26.2.   în cazul unei remorci, atunci când remorca este conectată la un vehicul tractor aflat în starea prezentată la punctul 1.26.1, iar componentele mobile ale remorcii se află în poziție sau în poziții normale în conformitate cu punctul 1.24.

2.   CERERE DE OMOLOGARE CE DE TIP

2.1.   Cererea de omologare CE a unui tip de vehicul în ceea ce privește instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă se prezintă de către constructorul vehiculului sau de către reprezentantul său autorizat.

Cererea trebuie să fie însoțită de următoarele documente, în trei exemplare, și de următoarele informații de detaliu:

2.2.1.   o descriere a tipului vehiculului conform celor enumerate la punctul 1.1, împreună cu menționarea restricțiilor referitoare la încărcare, mai ales sarcina maximă admisă în compartimentul de bagaje;

2.2.2.   borderoul dispozitivelor prevăzute de către constructor pentru sistemul de iluminat și de semnalizare luminoasă. Borderoul poate include, pentru fiecare funcție, mai multe tipuri de dispozitive; fiecare tip trebuie identificat corect (marca de omologare de tip pe componente, denumirea producătorului etc.);

2.2.3.   desen de ansamblu a echipamentului de iluminat și de semnalizare luminoasă, cu indicarea poziției diferitelor lămpi pe vehicul;

2.2.4.   după caz, pentru verificarea conformității cu cerințele prezentei directive, desene pentru fiecare lampă individuală indicând suprafața luminoasă conform punctelor 1.9.1, 1.9.2 și 1.9.3, suprafața iluminantă conform punctului 1.8, axa de referință conform punctului 1.11 și centrul de referință conform punctului 1.12. Aceste informații nu sunt necesare în cazul lămpii de iluminare a plăcii de înmatriculare spate (punctul 1.7.15).

2.3.   Un vehicul gol dotat cu un echipamentul de iluminat și de semnalizare luminoasă, astfel cum este prezentat la punctul 2.2.2, reprezentativ pentru tipul de vehicul care urmează să fie omologat, trebuie prezentat serviciului tehnic însărcinat cu probele de omologare.

2.4.   Documentul prevăzut în anexa II se atașează la documentul de omologare de tip.

3.   SPECIFICAȚII GENERALE

3.1.   Fără a aduce atingere dispozițiilor prezentei anexe, se permite doar instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă definite la punctele 1.7.8-1.7.22. Prin urmare, este interzisă instalarea oricărui alt dispozitiv de iluminat sau de semnalizare luminoasă.

3.2.   Dispozitivele de iluminat și de semnalizare luminoasă trebuie montate astfel încât, în starea normală de utilizare, în conformitate cu definițiile de la punctele 1.25, 1.25.1 și 1.25.2 și în ciuda oricăror vibrații la care pot fi supuse, să păstreze caracteristicile impuse de prezenta anexă și să permită ca vehiculul să poată respecta cerințele din prezenta anexă. În special, nu trebuie să fie posibilă o dereglare neintenționată a sistemului de reglare al lămpilor.

3.3.   Lămpile de iluminat descrise la punctele 1.7.8, 1.7.9 și 1.7.10 trebuie instalate astfel încât să fie ușor de realizat un reglaj corect al orientării acestora.

3.4.   Pentru toate dispozitivele de semnalizare luminoasă, inclusiv cele situate pe pereții laterali, axa de referință a lămpii când se montează pe vehicul trebuie să fie paralelă cu planul de așezare a vehiculului pe șosea; de asemenea, în cazul catadioptrilor laterali și al lămpilor de poziție laterale, această axă trebuie să fie perpendiculară pe planul longitudinal median al vehiculului și paralelă cu acest plan pentru toate celelalte dispozitive de semnalizare. În fiecare direcție se admite o toleranță de ± 3o. De asemenea, trebuie respectate orice cerințe speciale de instalare impuse de către constructor.

3.5.   Dacă nu există cerințe speciale, înălțimea și orientarea lămpilor se verifică cu vehiculul gol, plasat pe o suprafață plană și orizontală, în condițiile definite la punctele 1.25, 1.25.1 și 1.25.2.

Dacă nu există cerințe speciale, lămpile ce constituie o pereche trebuie:

3.6.1.   să fie montate pe vehicul simetric în raport cu planul longitudinal median (această estimare urmează să se facă după forma geometrică exterioară a lămpii și nu după marginea suprafeței sale luminoase menționată la punctele 1.9.1, 1.9.2 și 1.9.3);

3.6.2.   să fie simetrice una față de alta în raport cu planul longitudinal median; această cerință nu este valabilă în ceea ce privește structura interioară a lămpii;

3.6.3.   să respecte aceleași caracteristici colorimetrice;

3.6.4.   să aibă caracteristici fotometrice sensibil identice.

3.7.   Pe vehiculele a căror formă exterioară este asimetrică, cerințele de mai sus trebuie respectate în limita posibilului.

3.8.   Lămpile cu funcții diferite pot fi independente sau grupate, combinate sau încorporate reciproc într-un singur dispozitiv, cu condiția ca fiecare dintre lămpile respective să respecte cerințele care îi sunt aplicabile.

Înălțimea maximă deasupra solului trebuie măsurată pornind de la punctul cel mai înalt al suprafeței luminoase, iar înălțimea minimă pornind de la punctul cel mai de jos al suprafeței luminoase.

În cazul farurilor cu fază de întâlnire, înălțimea minimă în raport cu solul trebuie măsurată de la cea mai joasă margine a reflectorului.

3.9.1.   Poziția, în raport cu lățimea, trebuie determinată, în cazul lățimii totale, de la marginea suprafeței luminoase cea mai îndepărtată de planul median longitudinal al vehiculului, iar în cazul distanței dintre lămpi de la marginile interioare ale suprafeței luminoase.

3.10.   Dacă nu există cerințe speciale, nu se admite ca o lampă, cu excepția lămpilor indicatoare de direcție și a semnalului de avarie, să emită o lumină intermitentă.

Pentru a nu produce confuzie, nici o lampă definită la punctul 1.7 nu va emite spre în față nici o lumină roșie și nici o lumină albă spre în spate, cu excepția celei emise de lampa de mers înapoi. Nu trebuie să se țină cont de dispozitivele de iluminat montate în interiorul vehiculului. Dacă există dubii, această cerință trebuie verificată după cum urmează:

3.11.1.   pentru vizibilitatea unei lămpi roșii spre în față: trebuie să nu existe vizibilitate directă a suprafeței iluminante a unei lămpi roșii pentru privirea unui observator care se deplasează în zona 1 a unui plan transversal situat la 25 m în fața vehiculului (vezi apendicele 3, figura 1);

3.11.2.   pentru vizibilitatea unei lămpi albe spre în spate: trebuie să nu existe vizibilitate directă a suprafeței iluminante a unei lămpi albe pentru privirea unui observator care se deplasează în zona 2 a unui plan transversal situat la 25 m în spatele vehiculului (vezi apendicele 3, figura 2).

Zonele 1 și 2, așa cum sunt ele văzute de observator, sunt limitate în planurile lor corespunzătoare, după cum urmează:

3.11.3.1.   în înălțime, de 2 planuri orizontale respectiv la 1 m și la 2,20 m deasupra solului;

3.11.3.2.   în lățime, de două planuri verticale care fac, spre în față și, respectiv, spre în spate, un unghi de 15o spre exterior în raport cu planul median al vehiculului, trecând prin punctul sau punctele de contact ale planurilor verticale paralele cu planul median longitudinal al vehiculului și delimitând lățimea totală a vehiculului.

Dacă există mai multe puncte de contact, cel care este situat cel mai în față trebuie să corespundă cu planul din față și cel care este situat cel mai în spate trebuie să corespundă cu planul din spate.

3.12.   Conexiunile electrice trebuie să fie astfel realizate încât lămpile de poziție față și spate, lămpile de gabarit (dacă există), lămpile de poziție laterale (dacă există), precum și lampa de iluminare a plăcii de înmatriculare spate să nu poată fi aprinse și stinse decât simultan.

Această cerință nu se aplică în cazul utilizării lămpilor de poziție față și spate, cât și a lămpilor de poziție laterale combinate sau încorporate reciproc cu alte lămpi, cum ar fi lămpile de staționare.

3.13.   Conexiunile electrice trebuie să fie astfel realizate încât farurile cu fază de drum și fază de întâlnire, precum și lămpile de ceață față să nu poată fi aprinse decât dacă și lămpile menționate la punctul 3.12 sunt aprinse. Totuși, această condiție nu se aplică pentru farurile cu fază de drum sau cu fază de întâlnire dacă semnalele de avarie luminoasă constau în aprinderea intermitentă, la intervale scurte, a farurilor cu fază de drum sau în aprinderea intermitentă, la intervale scurte, a farurilor cu fază de întâlnire sau în aprinderea alternativă, la intervale scurte, a farurilor cu fază de întâlnire și a farurilor cu fază de drum.

3.14.   Culorile luminii emise de lămpi sunt următoarele:

— far cu fază de drum:	alb
— far cu fază de întâlnire:	alb
— lampă de ceață față:	alb sau galben
— lampă de mers înapoi:	alb
— lampă indicatoare de direcție:	galben-auto
— semnal de avarie:	galben-auto
— lampă de stop:	roșu
— lampă de iluminare a plăcii de înmatriculare spate:	alb
— lampă de poziție față:	alb
— lampă de poziție spate:	roșu
— lampă de ceață spate:	roșu
— lampă de staționare:	alb în față, roșu în spate, galben auto dacă sunt încorporate în lămpile laterale indicatoare de direcție sau în lămpile de poziție laterale
— lampă de poziție laterală:	galben-auto; totuși, poate fi roșu dacă cea mai din spate lampă de poziție laterală este grupată sau combinată sau încorporată reciproc cu lampa de poziție spate, cu lampa de gabarit spate, cu lampa de ceață spate, cu lampa de stop sau dacă este grupată sau are o parte a suprafeței iluminante comună cu catadioptrul spate
— lampă de gabarit:	alb în față, roșu în spate
— catadioptru spate, ne-triunghiular:	roșu
— catadioptru spate, triunghiular:	roșu
— catadioptru față, ne-triunghiular (2):	identică cu lumina incidentă
— catadioptru lateral, ne-triunghiular:	galben-auto; totuși, poate fi roșu dacă cel mai din spate catadioptru lateral este grupat sau are o parte a suprafeței iluminante comună cu lampa de poziție spate, lampa de gabarit spate, lampa de ceață spate, lampa de stop sau cu cea mai din spate lampă de poziție laterală roșie.

3.15.   Funcția martorilor de conectare poate fi realizată de martorii de funcționare.

3.16.   Lămpi disimulabile

3.16.1.   Mascarea lămpilor este interzisă, cu excepția farurilor cu fază de drum, farurilor cu fază de întâlnire și a lămpilor de ceață față, care pot fi mascate dacă nu sunt în funcțiune.

3.16.2.   În cazul oricărei defecțiuni care afectează funcționarea dispozitivului/dispozitivelor de disimulare, lămpile trebuie să rămână în poziția de funcționare, dacă sunt deja în funcțiune, sau trebuie să poată fi deplasate în poziția de funcționare fără a se folosi alte scule.

3.16.3.   Trebuie să existe posibilitatea de a deplasa lămpile în poziție de funcționare și de a le aprinde printr-o singură comandă, fără să se excludă posibilitatea de a le deplasa în poziție de funcționare fără a le aprinde.

Cu toate acestea, în cazul farurilor cu fază de drum și fază de întâlnire grupate, comanda la care s-a făcut referire mai sus este necesară doar pentru activarea farurilor cu fază de întâlnire.

3.16.4.   De pe locul conducătorului nu trebuie să fie posibilă oprirea intenționată a mișcării farurilor aprinse, înainte de a fi atins poziția de funcționare. Atunci când există riscul incomodării altor participanți la trafic în timpul mișcării lămpilor, acestea pot fi aprinse numai după ce au ajuns în poziția normală de funcționare.

3.16.5.   La temperaturi cuprinse între –30 °C și + 50 °C, o lampă trebuie să poată atinge poziția normală de funcționare în trei secunde de la inițierea comenzii.

3.17.   Număr de lămpi

Numărul de lămpi montate pe vehicul este egal cu numărul specificat la subpunctul 2 de la punctele 4.1-4.18.

3.18.   În afara excepțiilor prevăzute la punctele 3.19, 3.20 și 3.22, pot fi instalate lămpi pe componente mobile.

3.19.   Lămpile de poziție spate, lămpile indicatoare de direcție spate și catadioptrii spate, triunghiulari și netriunghiulari, nu pot fi instalate pe componente mobile. Dacă funcțiile menționate mai sus sunt obținute de un ansamblu de două lămpi marcate „D” (a se vedea punctul 1.16), doar una din aceste lămpi trebuie instalată pe partea fixă a vehiculului.

Nu trebuie să existe nici o componentă mobilă, cu sau fără dispozitiv de semnalizare luminoasă instalat pe ea, care în orice poziție fixă să mascheze peste 50 % din suprafața aparentă a lămpilor de poziție față și spate, a lămpilor indicatoare de direcție față și spate și a catadioptrilor când acestea sunt văzute dintr-o direcție paralelă cu axa longitudinală a vehiculului.

Dacă acest lucru nu este posibil:

3.20.1.   se introduce o observație la punctul 16 din documentul de la anexa II care să informeze alte autorități competente că mai mult de 50 % din suprafața aparentă poate fi mascată de componente mobile.

3.20.2.   în cazul prevăzut la punctul 3.20.1, în interiorul vehiculului trebuie să existe o notă care să informeze utilizatorul că în anumite poziții ale componentelor mobile ceilalți participanți la trafic trebuie să fie avertizați de prezența vehiculului pe drum; de exemplu prin intermediul unui triunghi reflectorizant (de semnalizare) sau prin alte dispozitive, în conformitate cu cerințele naționale referitoare la utilizarea căilor rutiere.

3.21.   În cazul în care componentele mobile sunt într-o altă poziție decât „poziția normală” așa cum este definită la punctul 1.24, dispozitivele instalate pe ele nu trebuie să îi jeneze pe ceilalți participanți la trafic.

3.22.   Dacă o lampă este instalată pe o componentă mobilă, iar componenta mobilă este în poziție normală de funcționare (a se vedea punctul 1.24), lampa trebuie întotdeauna să revină în poziția specificată de constructor în conformitate cu această anexă. În cazul farurilor cu fază de întâlnire și a lămpilor de ceață față, această cerință va fi considerată ca satisfăcută dacă, atunci când componentele mobile sunt mișcate și revin în poziția normală de 10 ori, nici o valoare a înclinației unghiulare a acestor lămpi, în raport cu suportul lor, măsurată pentru fiecare acționare a componentei mobile, nu diferă cu mai mult de 0,15 % de media celor 10 valori măsurate.

3.23.   Lămpile pot fi grupate, combinate sau încorporate reciproc unele cu altele cu condiția ca toate cerințele referitoare la culoare, poziție, orientare, vizibilitate geometrică, conexiune electrică precum și „alte cerințe”, dacă există, sunt respectate, pentru fiecare lampă.

3.24.   Cu excepția catadioptrilor, o lampă chiar purtând o marcă de omologare, trebuie considerată ca nefiind prezentă dacă nu poate fi pusă în funcțiune doar prin instalarea unei lămpi cu incandescență.

4.   SPECIFICAȚII INDIVIDUALE

4.1.   Faruri cu fază de drum

4.1.1.   Prezența

Obligatorie la autovehicule.

Interzisă la remorci.

4.1.2.   Număr

Două sau patru.

În cazul în care un vehicul este echipat cu patru faruri cu fază de drum disimulabile, se autorizează instalarea a încă două faruri cu fază de drum doar în vederea semnalizării luminoase (conform definiției de la punctul 3.13) pe timpul zilei.

4.1.3.   Schema de montaj

Nici o precizare specială.

4.1.4.   Amplasare

4.1.4.1.   În lățime:

marginile exterioare ale suprafeței luminoase nu trebuie în nici un caz să se afle situate mai aproape de extremitatea lățimii totale a vehiculului decât marginile exterioare ale suprafeței luminoase a fazei de întâlnire.

4.1.4.2.   În înălțime:

nici o precizare specială.

4.1.4.3.   În lungime:

în fața vehiculului și montate astfel încât lumina emisă să nu îl jeneze pe conducătorul auto, nici direct, nici indirect prin intermediul oglinzilor retrovizoare și/sau al altor suprafețe reflectante ale vehiculului.

4.1.5.   Vizibilitate geometrică

Vizibilitatea suprafeței luminoase, cuprinzând și vizibilitatea în zonele ce nu par iluminate în direcția de observare considerată, trebuie să fie asigurată în interiorul unui spațiu divergent delimitat de drepte generatoare ce se sprijină pe conturul suprafeței luminoase și fac un unghi de cel puțin 5o în raport cu axa de referință a farului. Originea unghiurilor de vizibilitate geometrică este conturul proiecției suprafeței luminoase pe un plan transversal tangent la partea cea mai avansată a dispersorului farului.

4.1.6.   Orientare

Spre în față.

În afară de dispozitivele necesare pentru a menține un reglaj corect și atunci când există două perechi de faruri, o pereche, formată din faruri ce au doar fază de drum se poate roti în jurul unei axe sensibil verticale, în funcție de unghiul de bracaj al direcției.

4.1.7.   Conexiuni electrice

4.1.7.1.   Farurile cu fază de drum pot fi aprinse fie simultan, fie pe perechi. Pentru trecerea de la faza de întâlnire la faza de drum trebuie aprinsă cel puțin o pereche de faruri cu fază de drum. Pentru trecerea de la faza drum la faza de întâlnire trebuie stinse simultan toate farurile cu faza de drum.

4.1.7.2.   Faza de întâlnire poate rămâne aprinsă în același timp cu faza de drum.

4.1.7.3.   În cazul în care sunt montate patru lămpi disimulabile cu fază de drum, poziția lor ridicată trebuie să împiedice funcționarea a oricăror alte faruri suplimentare cu fază de drum montate, dacă acestea sunt destinate emiterii de semnale luminoase (conform definiției de la punctul 3.13) pe timp de zi.

4.1.8.   Martor de conectare

Prezență obligatorie.

4.1.9.   Alte cerințe

4.1.9.1.   Intensitatea maximă totală a fasciculelor farurilor care pot fi aprinse simultan nu trebuie să depășească 225 000 cd.

4.1.9.2.   Această intensitate maximă se obține prin însumarea intensităților maxime individuale măsurate în timpul omologării de tip pe componente și indicate în certificatele de omologare corespunzătoare.

4.2.   Faruri cu fază de întâlnire

4.2.1.   Prezența

Obligatorie la autovehicule.

Interzisă la remorci.

4.2.2.   Număr

Două.

4.2.3.   Schema de montaj

Nici o precizare specială.

4.2.4.   Amplasare

4.2.4.1.   În lățime:

marginea suprafeței luminoase cea mai îndepărtată de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se găsească la mai mult de 400 mm de extremitatea lățimii totale a vehiculului.

Marginile interioare ale suprafețelor luminoase trebuie să fie depărtate la cel puțin 600 mm.

Această distanță poate fi redusă la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.

4.2.4.2.   În înălțime:

deasupra solului: minim 500 mm, maxim 1 200 mm.

4.2.4.3.   În lungime:

în fața vehiculului; condiția se consideră satisfăcută dacă lumina emisă nu îl jenează pe conducătorul auto, nici direct, nici indirect prin intermediul oglinzilor retrovizoare și/sau al altor suprafețe reflectante ale vehiculului.

4.2.5.   Vizibilitate geometrică

Este definită de unghiurile α și β așa cum sunt indicate la punctul 1.13.

α= 15° ascendent și 10° descendent,

β= 45° spre exterior și 10° spre interior.

Deoarece valorile fotometrice necesare pentru farurile cu fază de întâlnire nu acoperă tot câmpul vizual, pentru omologarea de tip este necesar ca în spațiul rămas să fie o valoare de minim 1 cd. Prezența pereților sau a altor elemente de echipament în vecinătatea farului nu trebuie să producă efecte secundare deranjante pentru ceilalți participanți la trafic.

4.2.6.   Orientare

După reglajul înclinației inițiale, înclinația verticală a fazei de întâlnire, exprimată în procente, se măsoară în condiții statice în toate condițiile de încărcare definite în apendicele 1.

Înclinația inițială descendentă a marginii de separare a fasciculului fazei de întâlnire care trebuie reglată cu vehiculul gol, având o persoană pe locul de conducere, se specifică, în limita a 0,1 %, de către constructorul vehiculului și trebuie să fie indicată lizibil și fără a se poate șterge pe fiecare vehicul aproape fie de faruri, fie de plăcuța constructorului, prin simbolul prezentat în apendicele 6.

Valoarea acestei înclinații descendente specificate este indicată la punctul 4.2.6.1.1.

4.2.6.1.1.   În funcție de înălțimea de montare exprimată în metri (h) a marginii inferioare a suprafeței luminoase a farului cu fază de întâlnire, măsurată la un vehicul gol, înclinația verticală a marginii de separare a fasciculului fazei de întâlnire, în toate condițiile statice definite în apendicele 6, trebuie să rămână între următoarele limite, iar reglajele inițiale vor avea următoarele valori:

h < 0,80

limite:	între – 0,5 % și – 2,5 %
reglaj inițial:	între – 1,0 % și – 1,5 %

0,80 ≤ h ≤ 0,90

limite:	între – 0,5 % și – 2,5 %
reglaj inițial:	între – 1,0 % și – 1,5 %

sau este lăsată la alegerea constructorului

limite:	între – 1,0 % și – 3,0 %
reglaj inițial:	între – 1,5 % și – 2,0 %

în acest caz cererea de omologare de tip CE pentru vehicul, trebuie să includă informații referitoare la care dintre cele două alternative urmează să fie folosită;

h > 0,90

limite:	între – 1,0 % și – 3,0 %
reglaj inițial:	între – 1,5 % și – 2,0 %

Limitele specificate anterior și valorile de reglaj inițiale sunt prezentate în schema de mai jos.

Condiția precedentă poate fi îndeplinită prin intermediul unui dispozitiv care acționează asupra poziției relative dintre far și vehicul. În caz de avariere a acestui dispozitiv, fasciculul nu se poate deplasa într-o poziție mai puțin înclinată decât aceea în care se găsea în momentul avarierii acestui dispozitiv.

4.2.6.2.1.   Dispozitivul menționat la punctul 4.2.6.2 trebuie să fie automat.

4.2.6.2.2.   Sunt admise și dispozitivele cu reglaj manual, atât cele de tip continuu, cât și cele în trepte, cu condiția să existe o poziție de stop la care lampa poate fi adusă la înclinația inițială indicată la punctul 4.2.6.1 prin intermediul unor șuruburi de reglaj obișnuite. Aceste dispozitive cu reglaj manual trebuie să poată fi acționate de pe locul de conducere. Pe dispozitivele cu reglaj continuu trebuie să fie aplicate mărci de referință care să indice condițiile de încărcare ce necesită reglarea fazei de întâlnire.

Numărul de trepte al dispozitivelor cu reglare discontinuă trebuie să permită asigurarea respectării intervalului de valori specificat la punctul 4.2.6.1.1 pentru toate condițiile de încărcare definite în apendicele 1.

Și pentru aceste dispozitive, condițiile de încărcare din apendicele 1 care necesită reglarea fazei de întâlnire trebuie să fie indicate clar în apropierea comenzii dispozitivului (vezi apendicele 7).

4.2.6.2.3.   Măsurarea variației înclinației fazei de întâlnire în funcție de condițiile de încărcare trebuie realizată conform procedurii de încercare definite în apendicele 5.

4.2.7.   Conexiuni electrice

Comanda trecerii pe faza de întâlnire trebuie să declanșeze stingerea simultană a tuturor farurilor cu fază de drum.

Faza de întâlnire poate rămâne aprinsă în același timp cu faza de drum.

4.2.8.   Martor de conectare

Opțional.

4.2.9.   Alte cerințe

Cerințele prevăzute la punctul 3.6.2 nu sunt aplicabile farurilor cu fază de întâlnire.

Farurile cu fază de întâlnire nu se mișcă în funcție de unghiul de bracaj al direcției.

4.3.   Lampă de ceață față

4.3.1.   Prezența

Opțională la autovehicule.

Interzisă la remorci.

4.3.2.   Număr

Două.

4.3.3.   Schema de montaj

Nici o precizare specială.

4.3.4.   Amplasare

4.3.4.1.   În lățime:

punctul suprafeței luminoase cel mai îndepărtat de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se găsească la mai mult de 400 mm de extremitatea lățimii totale a vehiculului.

4.3.4.2.   În înălțime:

cel puțin 250 mm deasupra solului.

Nici un punct al suprafeței luminoase nu trebuie să se găsească deasupra punctului cel mai înalt al suprafeței luminoase a farului cu fază de întâlnire.

4.3.4.3.   În lungime:

în fața vehiculului: această condiție este considerată ca îndeplinită dacă lumina emisă nu jenează conducătorul auto, nici direct, nici indirect prin intermediul oglinzilor retrovizoare și/sau al altor suprafețe reflectante ale vehiculului.

4.3.5.   Vizibilitate geometrică

Este definită de unghiurile α și β așa cum sunt indicate la punctul 1.13.

α= 5° ascendent și descendent,

β= 45° spre exterior și 10° spre interior.

4.3.6.   Orientare

Orientarea lămpilor de ceață față nu trebuie să varieze în funcție de unghiul de bracaj al direcției.

Ele trebuie orientate spre în față fără a orbi sau a jena pe conducătorii auto ce vin din sens invers sau pe ceilalți participanți la trafic.

4.3.7.   Conexiuni electrice

Lămpile de ceață față trebuie să poată fi aprinse și stinse separat de farurile cu fază de drum sau de farurile cu fază de întâlnire sau de orice combinație a acestor faruri.

4.3.8.   Martor de conectare

Opțional.

4.4.   Lampa de mers înapoi

4.4.1.   Prezență

Obligatorie la autovehicule.

Opțională la remorci.

4.4.2.   Număr

Una sau două.

4.4.3.   Schema de montaj

Nici o precizare specială.

4.4.4.   Amplasare

4.4.4.1.   În lățime:

nici o precizare specială.

4.4.4.2.   În înălțime:

minim 250 mm și maxim 1 200 mm deasupra solului.

4.4.4.3.   În lungime:

în spatele vehiculului.

4.4.5.   Vizibilitate geometrică

Este definită de unghiurile α și β așa cum sunt indicate la punctul 1.13.

α= 15° ascendent și 5° descendent;

β= 45° la dreapta și la stânga dacă nu este decât o singură lampă;

β= 45° spre exterior și 30° spre interior dacă sunt două lămpi.

4.4.6.   Orientare

Spre spate.

4.4.7.   Conexiuni electrice

Lămpile de mers înapoi nu pot fi aprinse decât dacă treapta de mers înapoi este cuplată și dacă dispozitivul care comandă pornirea sau oprirea motorului se găsește într-o poziție care permite funcționarea motorului.

Aceste lămpi nu trebuie să poată fi aprinse sau să rămână aprinse dacă una dintre condițiile de mai sus nu este îndeplinită.

4.4.8.   Martor de conectare

Opțional.

4.5.   Lămpi indicatoare de direcție

4.5.1.   Prezență (vezi apendicele 4)

Obligatorie. Tipurile de lămpi indicatoare de direcție sunt împărțite pe categorii (1, 1a, 1b, 2a, 2b și 5) a căror asamblare pe același vehicul formează o schemă de montaj (A și B).

Schema A se aplică tuturor autovehiculelor.

Schema B se aplică numai remorcilor.

4.5.2.   Număr

Numărul dispozitivelor trebuie să permită ca acestea să emită semnalele care corespund uneia dintre schemele de montaj prevăzute la punctul 4.5.3.

4.5.3.   Schema de montaj

A:   două lămpi indicatoare de direcție față din următoarele categorii:

—	1 sau 1a sau 1b, dacă distanța dintre marginea suprafeței luminoase a acestei lămpi și cea a suprafeței luminoase a farului cu fază de întâlnire și/sau a lămpii de ceață față, dacă este montată, este de minim 40 mm;

—	1a sau 1b, dacă distanța dintre marginea suprafeței luminoase a acestei lămpi și cea a suprafeței luminoase a farului cu fază de întâlnire și/sau a lămpii de ceață față, dacă este montată, este mai mare de 20 mm și mai mică de 40 mm;

—	1b, dacă distanța dintre marginea suprafeței luminoase a acestei lămpi și cea a suprafeței luminoase a farului cu fază de întâlnire și/sau a lămpii de ceață față, dacă este montată, este mai mică sau egală cu 20 mm;

două lămpi indicatoare de direcție spate (categoria 2a sau 2b);

două lămpi laterale indicatoare de direcție (categoria 5);

În cazul instalării oricărui dispozitiv care combină funcțiile unei lămpi indicatoare față (categoria 1, 1a și 1b) și a unei lămpi indicatoare laterale (categoria 5), pot fi instalate suplimentar două lămpi laterale indicatoare de direcție pentru a se satisface cerințele de vizibilitate de la punctul 4.5.5.

B:   două lămpi indicatoare de direcție spate (categoria 2a sau 2b).

4.5.4.   Amplasare

4.5.4.1.   În lățime:

marginea suprafeței luminoase cea mai îndepărtată de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 400 mm de extremitatea lățimii totale a vehiculului.

Distanța minimă între marginile interioare ale celor două suprafețe luminoase trebuie să fie de 600 mm.

Această distanță poate fi redusă la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.

4.5.4.2.   În înălțime deasupra solului:

4.5.4.2.1.   Înălțimea suprafeței iluminante a lămpilor laterale indicatoare de direcție (categoria 5) nu trebuie să fie mai mică de 500 mm măsurată de la punctul cel mai jos sau mai mare de 1 500 mm măsurată de la punctul cel mai înalt.

4.5.4.2.2.   Înălțimea lămpilor indicatoare de direcție din categoriile 1, 1a, 1b, 2a și 2b, măsurată conform cu punctul 3.8, nu trebuie să fie mai mică de 350 mm sau mai mare de 1 500 mm.

4.5.4.2.3.   Dacă structura vehiculelor nu permite respectarea acestor limite superioare, măsurate în modul specificat mai sus, ele pot fi mărite până la 2 300 mm pentru lămpile laterale indicatoare de direcție din categoria 5 și până la 2 100 mm pentru lămpile indicatoare de direcție din categoriile 1, 1a, 1b, 2a și 2b.

4.5.4.3.   În lungime:

distanța între suprafața emițătoare de lumină a lămpii laterale indicatoare de direcție (categoria 5) și planul transversal care limitează în față lungimea totală a vehiculului nu trebuie să fie mai mare de 1 800 mm.

Dacă structura vehiculului nu permite respectarea unghiurilor minime de vizibilitate, această distanță poate fi mărită la 2 500 mm.

4.5.5.   Vizibilitate geometrică

Unghiuri orizontale:	a se vedea apendicele 4.
Unghiuri verticale:	15° deasupra și sub orizontală. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus până la 5° dacă înălțimea lămpilor deasupra solului este mai mică de 750 mm.

4.5.6.   Orientare

În cazul în care producătorul prevede specificații speciale referitoare la instalare, acestea trebuie respectate.

4.5.7.   Conexiuni electrice

Aprinderea lămpilor indicatoare de direcție trebuie să fie independentă de a celorlalte lămpi. Toate lămpile indicatoare de direcție aflate pe aceeași parte a vehiculului se aprind și se sting prin aceeași comandă și trebuie să clipească sincron.

4.5.8.   Martor de funcționare

Obligatoriu pentru lămpile indicatoare de direcție față și spate. Poate fi optic sau acustic sau combinat.

Dacă este un indicator optic, el trebuie să prezinte o lumină intermitentă care, cel puțin în cazul unei defecțiuni la oricare dintre lămpile indicatoare de direcție față sau spate, fie este stinsă, fie rămâne aprinsă fără să clipească, fie prezintă o schimbare majoră de frecvență.

Dacă este un indicator acustic, el trebuie să se poată auzi clar și să prezinte o schimbare majoră de frecvență, cel puțin în cazul unei defecțiuni la oricare dintre lămpile indicatoare de direcție față sau spate.

În cazul în care un autovehicul este echipat pentru a tracta o remorcă, atunci trebuie echipat cu un indicator optic special de funcționare pentru lămpile indicatoare de direcție de pe remorcă, mai puțin în situația în care indicatorul vehiculului tractor permite detectarea defectării oricăreia dintre lămpile indicatoare de direcție ale ansamblului de vehicule astfel format.

4.5.9.   Alte cerințe

Lumina emisă trebuie să fie o lumină intermitentă, pulsând de 90 ± 30 ori pe minut.

Acționarea comenzii de semnal luminos trebuie urmată în maxim o secundă de o emisie de lumină și în maxim o secundă și jumătate de prima întrerupere a semnalului luminos. În cazul în care un autovehicul este echipat pentru a tracta o remorcă, comanda lămpilor indicatoare de direcție ale vehiculului tractor trebuie să acționeze și lămpile indicatoare ale remorcii.

În caz de funcționare defectuoasă a unei lămpi indicatoare de direcție, alta decât un scurt circuit, celelalte lămpi trebuie să continue să clipească, dar, în aceste condiții, frecvența poate fi diferită de cea prevăzută.

4.6.   Semnal de avarie

4.6.1.	Prezența Prezența Obligatorie.
4.6.2.	Număr	în conformitate cu cerințele rubricilor corespunzătoare de la punctul 4.5.
4.6.3.	Schemă de montaj
4.6.4.	Amplasare
4.6.4.1.	În lățime
4.6.4.2.	În înălțime
4.6.4.3.	În lungime
4.6.5.	Vizibilitate geometrică
4.6.6.	Orientare
4.6.7.	Conexiuni electrice Acționarea semnalului trebuie realizată printr-o comandă distinctă care să permită funcționarea sincronă a tuturor lămpilor indicatoare de direcție.
4.6.8.	Martor de conectare Obligatoriu. Lumină intermitentă de avertizare care poate funcționa împreună cu martorul sau martorii de conectare prevăzuți la punctul 4.5.8.
4.6.9.	Alte cerințe În conformitate cu cerințele punctului 4.5.9. În cazul în care un autovehicul este echipat pentru a tracta o remorcă, comanda semnalului de avarie trebuie să pună în funcțiune și lămpile indicatoare de direcție ale remorcii. Semnalul de avarie trebuie să poată funcționa chiar dacă dispozitivul care comandă pornirea sau oprirea motorului se află într-o poziție în care pornirea motorului este imposibilă.

4.7.   Lămpi de stop

4.7.1.   Prezența

Obligatorie.

4.7.2.   Număr

Două.

4.7.3.   Schema de montaj

Nici o precizare specială.

4.7.4.   Amplasare

4.7.4.1.   În lățime:

trebuie să fie depărtate la cel puțin 600 mm. Această distanță poate fi redusă la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.

4.7.4.2.   În înălțime:

cel puțin 350 mm deasupra solului, cel mult 1 500 mm sau cel mult 2 100 mm în cazul în care forma caroseriei nu permite limita de 1 500 mm.

4.7.4.3.   În lungime:

în spatele vehiculului.

4.7.5.   Vizibilitate geometrică

Unghiuri orizontale:	45° spre exterior și spre interior.
Unghiuri verticale:	15° deasupra și sub orizontală. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi limitat la 5° dacă lămpile sunt la o înălțime de mai puțin de 750 mm deasupra solului.

4.7.6.   Orientare

Spre spatele vehiculului.

4.7.7.   Conexiuni electrice

Lămpile de stop trebuie să se aprindă când se acționează frâna de serviciu. Ele nu trebuie să funcționeze dacă dispozitivul care pornește și/sau oprește motorul este într-o poziție care nu permite funcționarea motorului.

4.7.8.   Martor de funcționare

Opțional. Dacă vehiculul este echipat cu un astfel de martor, el trebuie să emită un semnal luminos de avertizare continuu în caz de funcționare defectuoasă a lămpilor de stop.

4.8.   Lampa de iluminare a plăcii de înmatriculare spate

4.8.1.	Prezența Obligatorie.
4.8.2.	Număr	astfel încât lampa să poată asigura iluminarea amplasamentului plăcii de înmatriculare.
4.8.3.	Schemă de montaj
4.8.4.	Amplasare
4.8.4.1.	În lățime
4.8.4.2.	În înălțime
4.8.4.3.	În lungime
4.8.5.	Vizibilitate geometrică
4.8.6.	Orientare
4.8.7.	Conexiuni electrice Nici o precizare specială.
4.8.8.	Martor de conectare Opțional. Dacă există, funcția sa trebuie asigurată de martorul prevăzut pentru lămpile de poziție față și spate.
4.8.9.	Alte cerințe În cazul în care lampa de iluminare a plăcii de înmatriculare spate este combinată cu lampa de poziție spate încorporată reciproc în lampa de stop sau în lampa de ceață spate, caracteristicile fotometrice ale lămpii de iluminare a plăcii de înmatriculare spate pot fi modificate în timpul funcționării lămpii de stop sau a lămpii de ceață spate.

4.9.   Lămpi de poziție față

4.9.1.   Prezență

Obligatorie la toate autovehiculele.

Obligatorie la remorcile cu lățime mai mare de 1 600 mm.

Opțională la remorcile cu lățime egală cu sau mai mică de 1 600 mm.

4.9.2.   Număr

Două.

4.9.3.   Schema de montaj

Nici o precizare specială.

4.9.4.   Amplasare

4.9.4.1.   În lățime:

punctul suprafeței luminoase care este cel mai îndepărtat de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 400 mm de extremitatea lățimii totale a vehiculului.

În cazul unei remorci, punctul suprafeței luminoase care este cel mai îndepărtat de planul longitudinal median nu trebuie să se afle la mai mult de 150 mm de extremitatea lățimii totale a vehiculului. Distanța minimă dintre marginile interioare respective ale celor două suprafețe luminoase trebuie să fie de 600 mm.

Această distanță poate fi micșorată la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.

4.9.4.2.   În înălțime:

deasupra solului: cel puțin 350 mm, cel mult 1 500 mm sau cel mult 2 100 mm dacă forma caroseriei nu permite să se respecte limita de 1 500 mm.

4.9.4.3.   În lungime:

nici o precizare specială.

4.9.4.4.   În cazul în care lampa de poziție față și altă lampă sunt reciproc încorporate, suprafața luminoasă a celeilalte lămpi trebuie să fie utilizată pentru a verifica conformitatea cu cerințele de amplasare (punctele 4.9.4.1-4.9.4.3).

4.9.5.   Vizibilitate geometrică

Unghiul orizontal pentru ambele lămpi de poziție față:

45° spre interior și 80° spre exterior.

În cazul remorcilor, unghiul orizontal spre interior poate fi redus la 5°.

Unghiul vertical:

15° deasupra și sub orizontală. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5° dacă lampa este la o înălțime mai mică de 750 mm deasupra solului.

4.9.6.   Orientare

Spre față.

4.9.7.   Conexiuni electrice

Nici o precizare specială.

4.9.8.   Martor de funcționare

Obligatoriu. Acest martor trebuie să lumineze continuu și nu este impus dacă lumina tabloului de bord poate fi aprinsă doar simultan cu lămpile de poziție față.

4.10.   Lămpi de poziție spate

4.10.1.   Prezență

Obligatorie.

4.10.2.   Număr

Două.

4.10.3.   Schema de montaj

Nici o precizare specială.

4.10.4.   Amplasare

4.10.4.1.   În lățime:

punctul suprafeței luminoase cel mai îndepărtat de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 400 mm de extremitatea lățimii totale a vehiculului.

Distanța minimă dintre marginile interioare ale celor două suprafețe luminoase trebuie să fie mai mare de 600 mm. Această distanță poate fi micșorată la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.

4.10.4.2.   În înălțime:

deasupra solului: cel puțin 350 mm, cel mult 1 500 mm sau cel mult 2 100 mm dacă forma caroseriei nu permite să se respecte limita de 1 500 mm.

4.10.4.3.   În lungime:

în spatele vehiculului.

4.10.5.   Vizibilitate geometrică

Unghiuri orizontale:	45° spre interior și 80° spre exterior.
Unghiuri verticale:	15° deasupra și sub orizontală. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus până la 5° dacă lampa este la o înălțime mai mică de 750 mm deasupra solului.

4.10.6.   Orientare

Spre spate.

4.10.7.   Conexiuni electrice

Nici o precizare specială.

4.10.8.   Martor de funcționare

Obligatoriu. Trebuie combinat cu martorul lămpilor de poziție față.

4.11.   Lampă de ceață spate

4.11.1.   Prezență

Obligatorie.

4.11.2.   Număr

Una, o a doua lampă fiind opțională.

4.11.3.   Schema de montaj

Nici o precizare specială.

4.11.4.   Amplasare

4.11.4.1.   În lățime:

când există o singură lampă de ceață spate, ea trebuie situată de cealaltă parte în raport cu planul longitudinal median al vehiculului față de direcția de mers prevăzută în țara de înmatriculare; centrul de referință poate fi, de asemenea, situat pe planul longitudinal median al vehiculului.

4.11.4.2.   În înălțime:

între 250 mm și 1 000 mm deasupra solului.

4.11.4.3.   În lungime:

în spatele vehiculului.

4.11.5.   Vizibilitate geometrică

Unghi orizontal:	25° spre interior și spre exterior.
Unghi vertical:	5° deasupra și sub orizontală.

4.11.6.   Orientare

Spre spate.

4.11.7.   Conexiuni electrice

Acestea trebuie să fie realizate astfel încât lampa de ceață spate să nu funcționeze decât dacă lumina de întâlnire, lumina de drum sau farurile de ceață față ori o combinație a acestora sunt aprinse. Acestea trebuie să fie realizate astfel încât lampa de ceață spate, atunci când este aprinsă, să poată funcționa împreună cu lumina de drum, cu lumina de întâlnire și cu farurile de ceață față.

Când lampa de ceață spate este aprinsă, comutarea de la faza de drum la faza de întâlnire și invers nu trebuie să stingă lampa de ceață spate.

Dacă există lămpi de ceață față, stingerea lămpii de ceață spate trebuie să fie posibilă independent de cea a lămpilor de ceață față.

4.11.8.   Martor de funcționare

Obligatoriu. Semnal luminos de avertizare continuu independent.

4.11.9.   Alte cerințe

În orice situație, distanța dintre lampa de ceață spate și fiecare lampă de stop trebuie să fie de minim 100 mm.

4.12.   Lampă de staționare

4.12.1.   Prezență

La autovehiculele care nu depășesc 6 m în lungime și 2 m în lățime: opțională.

La orice alt vehicul: interzisă.

4.12.2.   Număr

În funcție de schema de montaj.

4.12.3.   Schema de montaj

—	fie două lămpi față și două lămpi spate;

—	fie o lampă pe fiecare parte laterală.

4.12.4.   Amplasare

4.12.4.1.   În lățime:

punctul suprafeței luminoase cel mai îndepărtat de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 400 mm de extremitatea lățimii totale a vehiculului.

În plus, dacă există două lămpi, ele trebuie să se afle pe părțile laterale ale vehiculului.

4.12.4.2.   În înălțime:

deasupra solului

cel puțin 350 mm; cel mult 1 500 mm, sau cel mult 2 100 mm în cazul în care forma caroseriei nu permite limita de 1 500 mm.

4.12.4.3.   În lungime:

Nici o precizare specială.

4.12.5.   Vizibilitate geometrică

Unghi orizontal:	45° spre exterior, spre față și spre spate.
Unghi vertical:	15° deasupra și sub orizontală. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus până la 5° dacă înălțimea lămpilor deasupra solului este mai mică de 750 mm.

4.12.6.   Orientare

Astfel încât lămpile să îndeplinească condițiile specificate referitoare la vizibilitatea spre față și spre spate.

4.12.7.   Conexiuni electrice

Conexiunea trebuie să permită lămpii/lămpilor de staționare situate de aceeași parte a vehiculului să fie aprinse independent de oricare alte lămpi.

Lampa/lămpile de staționare trebuie să poată funcționa chiar dacă dispozitivul care comandă pornirea sau oprirea motorului se află într-o poziție care face imposibilă funcționarea motorului.

4.12.8.   Martor de conectare

Opțional. Dacă există, nu trebuie să poată fi confundat cu martorul pentru lămpile de poziție față și spate.

4.12.9.   Alte cerințe

Funcționarea acestei lămpi mai poate fi asigurată și de aprinderea simultană a lămpilor de poziție față și spate situate de aceeași parte a vehiculului.

4.13.   Lampă de gabarit

4.13.1.   Prezență

Obligatorie la vehiculele care au o lățime mai mare de 2,10 m.

La vehiculele care au o lățime între 1,80 m și 2,10 m: opțională.

Lampa de gabarit spate este opțională pe șasiuri-cabină.

4.13.2.   Număr

Două vizibile din față și două vizibile din spate.

4.13.3.   Schema de montaj

Nici o precizare specială.

4.13.4.   Amplasare

4.13.4.1.   În lățime:

Față și spate:

cât mai aproape posibil de extremitatea lățimii totale a vehiculului. Această condiție se consideră a fi îndeplinită când punctul suprafeței luminoase cel mai îndepărtat de planul longitudinal median al vehiculului nu se găsește la mai mult de 400 mm de extremitatea lățimii totale a vehiculului.

4.13.4.2.   În înălțime:

Față:

Autovehicule: planul orizontal tangențial la marginea superioară a suprafeței luminoase a dispozitivului nu trebuie să fie mai jos decât planul orizontal tangențial la marginea superioară a zonei transparente a parbrizului. Remorci și semi-remorci: la înălțimea maximă compatibilă cu cerințele referitoare la lățimea, la proiectarea și funcționarea vehiculului și cele referitoare la simetria lămpilor.

Spate:

la înălțimea maximă compatibilă cu lățimea, cerințele referitoare la proiectarea și funcționarea vehiculului și cu simetria lămpilor.

4.13.4.3.   În lungime:

Nici o precizare specială.

4.13.5.   Vizibilitate geometrică

Unghiul orizontal: 80° spre exterior.

Unghiul vertical: 5° deasupra și 20° sub orizontală.

4.13.6.   Orientare

Astfel încât lampa să îndeplinească cerințele de vizibilitate spre față și spre spate.

4.13.7.   Conexiuni electrice

Nici o precizare specială.

4.13.8.   Martor de funcționare

Opțional. Dacă există, funcția sa este realizată de martorul necesar pentru lămpile de poziție față și spate.

4.13.9.   Alte cerințe

Sub rezerva de a satisface toate celelalte condiții, lampa vizibilă din față și lampa vizibilă din spate, situate de aceeași parte a vehiculului, pot fi combinate într-un singur dispozitiv.

Poziția unei lămpi de gabarit în raport cu lampa de poziție corespunzătoare trebuie să fie astfel încât distanța dintre proiecțiile pe un plan vertical transversal ale punctelor celor mai apropiate de suprafețele luminoase ale celor două lămpi considerate să nu fie mai mică de 200 mm.

4.14.   Catadioptru spate, netriunghiular

4.14.1.   Prezență

Obligatorie pe autovehicule.

Opțională la remorci, cu condiția ca acestea să fie grupate împreună cu celelalte dispozitive de semnalizare luminoasă spate.

4.14.2.   Număr

Două.

Sunt permise dispozitive și materiale reflectorizante suplimentare, cu condiția ca ele să nu diminueze eficiența dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă obligatorii.

4.14.3.   Schema de montaj

Nici o precizare specială.

4.14.4.   Amplasare

4.14.4.1.   În lățime:

punctul suprafeței luminoase cel mai îndepărtat de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se găsească la mai mult de 400 mm de extremitatea lățimii totale a vehiculului.

Distanța dintre marginile interioare ale catadioptrilor trebuie să fie de cel puțin 600 mm. Această distanță poate fi redusă la 400 mm dacă lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.

4.14.4.2.   În înălțime:

deasupra solului: cel puțin 350 mm, cel mult 900 mm.

4.14.4.3.   În lungime:

în spatele vehiculului.

4.14.5.   Vizibilitate geometrică

Unghiul orizontal:	30° spre interior și spre exterior.
Unghiul vertical:	15° deasupra și sub orizontală. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5° dacă înălțimea catadioptrului deasupra solului este mai mică de 750 mm.

4.14.6.   Orientare

Spre spate.

4.14.7.   Alte cerințe

Suprafața luminoasă a catadioptrului poate avea părți comune cu suprafața luminoasă a oricărei alte lămpi situate în spate.

4.15.   Catadioptrul spate, triunghiular

4.15.1.   Prezență

Obligatorie la remorci.

Interzisă la autovehicule.

4.15.2.   Număr

Două.

Sunt permise dispozitive și materiale reflectorizante suplimentare, cu condiția ca ele să nu diminueze eficiența dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă obligatorii.

4.15.3.   Schema de montaj

Vârful triunghiul trebuie să fie îndreptat în sus.

4.15.4.   Amplasare

4.15.4.1.   În lățime:

punctul suprafeței luminoase cel mai îndepărtat de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 400 mm de extremitatea lățimii totale a vehiculului.

Distanța dintre marginile interioare ale catadioptrilor trebuie să fie de cel puțin 600 mm. Această distanță poate fi redusă la 400 mm dacă lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.

4.15.4.2.   În înălțime:

deasupra solului: cel puțin 350 mm și cel mult 900 mm.

4.15.4.3.   În lungime:

în spatele vehiculului.

4.15.5.   Vizibilitate geometrică

Unghiul orizontal:	30° spre interior și spre exterior.
Unghiul vertical:	15° deasupra și sub orizontală. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5° dacă înălțimea catadioptrului deasupra solului este mai mică de 750 mm.

4.15.6.   Orientare

Spre spate.

4.15.7.   Alte cerințe

Nici o lampă nu trebuie plasată în interiorul triunghiului.

4.16.   Catadioptru față, netriunghiular

4.16.1.   Prezență

Obligatorie la remorci.

Opțională la autovehicule.

4.16.2.   Număr

Două.

Sunt permise dispozitive și materiale reflectorizante suplimentare, cu condiția ca ele să nu diminueze eficiența dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă obligatorii.

4.16.3.   Schema de montaj

Nici o precizare specială.

4.16.4.   Amplasare

4.16.4.1.   În lățime:

punctul suprafeței luminoase cel mai îndepărtat de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 400 mm de extremitatea lățimii totale a vehiculului.

În cazul unei remorci, punctul suprafeței luminoase cel mai îndepărtat de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 150 mm de extremitatea lățimii totale.

Distanța dintre marginile interioare ale catadioptrilor trebuie să fie de cel puțin 600 mm. Această distanță poate fi redusă la 400 mm dacă lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.

4.16.4.2.   În înălțime:

Deasupra solului: cel puțin 350 mm și cel mult 900 mm sau 1 500 mm dacă structura vehiculului nu permite să se respecte limita de 900 mm.

4.16.4.3.   În lungime:

În fața vehiculului.

4.16.5.   Vizibilitate geometrică

Unghiul orizontal:	30° spre interior și spre exterior. Dacă, din cauza barelor de tractare reglabile, nu se poate satisface cerința referitoare la unghiul de 30° spre interior, unghiul orizontal poate fi redus la 10°.
Unghiul vertical:	15° deasupra și sub orizontală. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5° dacă înălțimea catadioptrului deasupra solului este mai mică de 750 mm.

4.16.6.   Orientare

Spre în față.

4.16.7.   Alte cerințe

Suprafața luminoasă a catadioptrului poate avea părți comune cu cea a lămpii de poziție față.

4.17.   Catadioptru lateral, netriunghiular

4.17.1.   Prezență

Obligatorie:

—	pe toate autovehiculele cu lungimea mai mare de 6 m;

—	pe toate remorcile;

Opțională:

—	pe autovehiculele a căror lungime nu depășește 6 m.

4.17.2.   Număr minim pe fiecare parte laterală

Astfel încât regulile referitoare la amplasarea în lungime să fie respectate.

Sunt permise dispozitive și materiale reflectorizante suplimentare, cu condiția ca ele să nu diminueze eficiența dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă obligatorii.

4.17.3.   Schema de montaj

Nici o precizare specială.

4.17.4.   Amplasare

4.17.4.1.   În lățime:

Nici o precizare specială.

4.17.4.2.   În înălțime:

Deasupra solului: cel puțin 350 mm și cel mult 900 mm sau 1 500 mm dacă structura vehiculului nu permite să se respecte limita de 900 mm.

4.17.4.3.   În lungime:

Cel puțin un catadioptru trebuie să se afle pe treimea mijlocie a vehiculului, catadioptrul lateral cel mai avansat nu trebuie să fie la mai mult de 3 m de față; la remorci, pentru măsurarea acestei distanțe, se ține seama de lungimea barei de tractare.

Distanța dintre doi catadioptri laterali succesivi nu trebuie să depășească 3 m.

În cazul în care structura vehiculului nu permite satisfacerea unei astfel de cerințe, această distanță poate fi mărită la 4 m. Distanța dintre catadioptrul lateral cel mai din spate și spatele vehiculului nu trebuie să depășească 1 m.

Cu toate acestea, în cazul autovehiculelor a căror lungime nu depășește 6 m, este suficient să existe un catadioptru lateral montat pe prima treime și/sau unul pe ultima treime a lungimii vehiculului.

4.17.5.   Vizibilitate geometrică

Unghiul orizontal:	45° spre interior și spre exterior.
Unghiul vertical:	15° deasupra și sub orizontală. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5° dacă înălțimea catadioptrului deasupra solului este mai mică de 750 mm.

4.17.6.   Orientare

Axa de referință a catadioptrului trebuie să fie orizontală, perpendiculară pe planul longitudinal median al vehiculului și îndreptată spre exterior.

4.17.7.   Alte cerințe

Suprafața luminoasă a catadioptrului lateral poate avea părți comune cu suprafața luminoasă a oricărei alte lămpi laterale.

4.18.   Lampă de poziție laterală

4.18.1.   Prezență

Obligatorie:

—	pe toate vehiculele cu lungimea mai mare de 6 m, cu excepția șasiurilor-cabină;

Opțională:

—	pe vehiculele cu o lungime care nu depășește 6 m.

Lungimea remorcilor este calculată incluzând și bara de remorcare.

4.18.2.   Număr minim pe fiecare parte laterală

Astfel încât regulile referitoare la amplasarea în lungime să fie respectate.

4.18.3.   Schema de montaj

Nici o precizare specială.

4.18.4.   Amplasare

4.18.4.1.   În lățime:

Nici o precizare specială.

4.18.4.2.   În înălțime:

deasupra solului: cel puțin 350 mm și cel mult 1 500 mm. Dacă structura vehiculului nu permite să se respecte această înălțime maximă, această limită poate crește până la 2 100 mm.

4.18.4.3.   În lungime:

cel puțin o lampă de poziție laterală trebuie să fie montată pe treimea mijlocie a vehiculului, lampa de poziție laterală cea mai din față nefiind mai departe de 3 m de partea din față a vehiculului; la remorci, pentru măsurarea acestei distanțe, se ține cont de lungimea barei de tractare.

Distanța dintre două lămpi de poziție laterale succesive nu trebuie să depășească 3 m.

În cazul în care structura vehiculului nu permite satisfacerea unei astfel de cerințe, această distanță poate fi mărită la 4 m. Distanța dintre lampa de poziție laterală cea mai din spate și spatele vehiculului nu trebuie să depășească 1 m. Totuși, în cazul vehiculelor a căror lungime nu depășește 6 m și pentru șasiuri-cabină, este suficient să existe o lampă de poziție laterală montată pe prima treime și/sau una pe ultima treime a lungimii vehiculului.

4.18.5.   Vizibilitate geometrică

Unghiul orizontal:	45° spre interior și spre exterior; totuși, pentru vehicule la care montarea lămpilor de poziție laterală este opțională, această valoare poate fi redusă la 30°.
Unghiul vertical:	10° deasupra și sub orizontală. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5° dacă înălțimea lămpii de poziție laterale deasupra solului este mai mică de 750 mm.

4.18.6.   Orientare

Spre partea laterală.

4.18.7.   Conexiune electrică

Nici o precizare specială.

4.18.8.   Martor de conectare

Opțional. Dacă există, funcțiile sale vor fi îndeplinite de martorul necesar pentru lămpile de poziție față și spate.

4.18.9.   Alte cerințe

În situația în care cea mai din spate lampă de poziție laterală este combinată cu lampa de poziție spate reciproc încorporată cu lampa de ceață spate sau este reciproc încorporată în această lampă, caracteristicile fotometrice ale lămpii de poziție laterale se pot modifica în timpul funcționării lămpii de ceață spate.

5.   CONFORMITATEA PRODUCȚIEI

5.1.   Toate vehiculele produse în serie trebuie să fie conforme cu tipul de vehicul care a primit omologarea de tip în ceea ce privește instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă și caracteristicile lor așa cum sunt prevăzute în prezenta directivă.

---

(1)  În cazul lămpilor de iluminat pentru placa de înmatriculare spate și indicatorii de direcție (categoria 5), se înlocuiește „suprafață luminoasă” cu „suprafață iluminantă” în absența unei suprafețe luminoase.

(2)  Cunoscut și sub denumirea de catadioptru „alb” sau „incolor”.

Apendicele nr. 1

CONDIȚIILE DE ÎNCĂRCARE ALE VEHICULULUI MENȚIONATE LA PUNCTUL 4.2.6.1

1.   Pentru încercările următoare, masa pasagerilor este calculată la 75 kg de persoană.

2.   Condițiile de încărcare pentru diferite tipuri de vehicule:

2.1.   Vehicule din categoria M1

Înclinația fasciculului luminos emis de farurile cu fază de întâlnire este determinată pentru următoarele condiții de încărcare:

2.1.1.1.   o persoană pe scaunul conducătorului auto;

2.1.1.2.   conducătorul auto, plus un pasager pe scaunul din față cel mai îndepărtat de conducătorul auto;

2.1.1.3.   conducătorul auto, un pasager pe scaunul din față cel mai îndepărtat de conducătorul auto, toate locurile cele mai îndepărtate spre spate ocupate;

2.1.1.4.   toate scaunele ocupate;

2.1.1.5.   toate scaunele ocupate, plus o încărcare echilibrată a portbagajului, astfel încât să atingă sarcina admisă pe puntea spate, sau pe puntea față dacă portbagajul este situat în față. Dacă vehiculul posedă un portbagaj în față și un portbagaj în spate, sarcina suplimentară trebuie să fie repartizată corespunzător, astfel încât să se atingă sarcinile admisibile pe punți. Cu toate acestea, dacă masa maximă admisă este atinsă înainte de sarcina admisă pe una dintre punți, atunci încărcarea portbagajului (portbagajelor) se limitează la valoarea care permite să se atingă această masă;

2.1.1.6.   conducătorul auto, plus o sarcină echilibrată în portbagaj, astfel încât să se atingă sarcina admisă pe puntea corespunzătoare.

Cu toate acestea, dacă masa maximă admisă este atinsă înainte de sarcina admisă pe punte, încărcarea portbagajului (portbagajelor) se limitează la valoarea care permite să se atingă această masă.

2.1.2.   În determinarea condițiilor de încărcare de mai sus, se ține seama de toate restricțiile privind încărcarea prevăzute de constructor.

2.2.   Vehicule din categoriile M2 și M3

Înclinația fasciculului luminos emis de farurile cu fază de întâlnire trebuie să fie determinată pentru următoarele condiții de încărcare:

2.2.1.   Vehicul gol și o persoană pe scaunul conducătorului auto;

2.2.2.   Vehicule încărcate astfel încât fiecare punte să suporte sarcina maximă tehnic admisă sau până când masa maximă admisă a vehiculului este atinsă prin încărcarea punților față și spate proporțional cu sarcinile lor maxime tehnic admise, oricare condiție se realizează prima.

2.3.   Vehicule din categoria N cu suprafețe de încărcare

Înclinația fasciculului luminos emis de farurile cu fază de întâlnire trebuie să fie determinată pentru următoarele condiții de încărcare:

2.3.1.1.   vehicul gol și o persoană pe scaunul conducătorului auto;

2.3.1.2.   în cazul unei platforme de încărcare la spatele vehiculului: conducătorul auto plus o încărcătură distribuită astfel încât să rezulte sarcina maximă tehnic admisibilă pe puntea sau pe punțile spate sau masa maximă admisă a vehiculului, oricare se realizează prima, fără a se depăși o sarcină pe puntea față calculată ca suma sarcinii pe puntea față a vehiculului gol plus 25 % din sarcina utilă maximă admisă pe puntea față. Aceeași procedură se aplică, mutatis mutandis, atunci când platforma de încărcare este în față.

2.4.   Vehicule din categorie N fără suprafețe de încărcare

2.4.1.   Vehicule tractoare pentru semiremorci:

2.4.1.1.   vehicul gol fără sarcină pe șaua de cuplare și o persoană pe scaunul conducătorului auto;

2.4.1.2.   o persoană pe scaunul conducătorului auto; sarcina tehnic admisă pe scaunul atelajului într-o poziție a scaunului corespunzătoare celei mai mari încărcări pe puntea spate.

2.4.2.   Vehicule tractoare pentru remorci:

2.4.2.1.   vehicul gol și o persoană pe scaunul conducătorului auto;

2.4.2.2.   o persoană pe scaunul conducătorului auto, toate celelalte locuri din cabina conducătorului auto fiind ocupate.

Apendicele nr. 2

Apendicele nr. 3

Apendicele nr. 4

LAMPA INDICATOARE DE DIRECȚIE

Unghiurile de vizibilitate geometrică

Apendicele nr. 5

MĂSURAREA VARIAȚIEI ÎNCLINAȚIEI FASCICULULUI FAZEI DE ÎNTÂLNIRE ÎN FUNCȚIE DE CONDIȚIILE DE ÎNCĂRCARE A VEHICULULUI

1.   DOMENIU DE APLICARE

Acest apendice prezintă o metodă de măsurare a variațiilor înclinației fasciculului fazei de întâlnire a unui autovehicul, raportat la înclinația sa inițială, cauzate de schimbări în poziția vehiculului provocate de încărcare.

2.   DEFINIȚII

2.1.   Înclinare inițială

2.1.1.   Înclinarea inițială declarată:

valoarea înclinării inițiale a fasciculului fazei de întâlnire care este specificată de constructorul autovehiculului care servește ca valoare de referință pentru calculul variațiilor admise.

2.1.2.   Înclinarea inițială măsurată:

valoarea medie a înclinării fasciculului fazei de întâlnire sau înclinarea vehiculului măsurată în starea nr. 1, definită în apendicele 1, pentru categoria vehiculului care se testează. Servește ca valoare de referință pentru aprecierea variațiilor înclinării fasciculului când condițiile de încărcare variază.

2.2.   Înclinarea fasciculului fazei de întâlnire

Poate fi definită:

—	fie ca unghiul, exprimat în miliradiani, dintre direcția fasciculului spre un punct caracteristic de pe partea orizontală a marginii de separare în distribuția luminoasă a farului și planul orizontal,

—	fie ca tangenta la acest unghi, exprimată în înclinare procentuală, deoarece unghiurile sunt mici (pentru aceste unghiuri mici 1 % este egal cu 10 mrad).

Dacă înclinarea este exprimată în înclinație procentuală, poate fi calculată folosindu-se următoarea formulă:

unde:

h1	este înălțimea deasupra solului, în milimetri, a punctului caracteristic mai sus menționat, măsurată pe un ecran vertical perpendicular cu planul median longitudinal al vehiculului, poziționat la o distanță orizontală l;
h2	este înălțimea deasupra solului, în milimetri, a centrului de referință (care este luat ca fiind originea nominală a punctului caracteristic ales la h1);
l	este distanța, în milimetri, de la ecran la centrul de referință.

Valorile negative indică o înclinație descendentă (a se vedea figura 1).

Valorile pozitive indică o înclinație ascendentă.

Observații:

1.	Acest desen reprezintă un vehicul din categoria M1, dar principiul prezentat se aplică și vehiculelor din alte categorii.

2.	În cazul în care vehiculul nu încorporează un sistem de orientare a farurilor, variația înclinării fasciculului fazei de întâlnire este identică cu variația înclinării vehiculului.

3.   CONDIȚII DE MĂSURARE

3.1.   În cazul în care se recurge la o inspecție vizuală a fasciculului fazei de întâlnire pe ecran sau la o metodă fotometrică, măsurarea se efectuează într-un mediu întunecos (de exemplu, o cameră întunecoasă) având o suprafață suficientă pentru a permite ca vehiculul și ecranul să fie poziționate ca în figura 1. Centrele de referință ale farurilor trebuie să fie la o distanță l față de ecran de cel puțin 10 m.

3.2.   Solul pe care se efectuează măsurătorile trebuie să fie cât se poate de plat și de orizontal, în așa fel încât repetabilitatea măsurătorilor înclinației fasciculului fazei de întâlnire să poată fi asigurată cu o precizie de ± 0,5 mrad (± 0,05 % înclinație).

3.3.   În cazul în care este folosit un ecran, marcarea acestuia, poziția și orientarea în raport cu solul și cu planul median longitudinal al vehiculului vor fi în așa fel încât repetabilitatea măsurătorilor înclinației fasciculului fazei de întâlnire să poată fi asigurată cu o precizie de ± 0,5 mrad (± 0,05 % înclinație).

3.4.   În timpul măsurătorilor, temperatura mediului ambient trebuie să fie între 10° și 30 °C.

4.   PREGĂTIREA VEHICULULUI

4.1.   Măsurătorile trebuie efectuate pe un vehicul care a parcurs o distanță între 1 000 și 10 000 km, de preferat 5 000 km.

4.2.   Pneurile trebuie umflate la presiunea maximă specificată de constructorul vehiculului. Vehiculul trebuie complet alimentat (combustibil, apă, ulei) și echipat cu toate accesoriile și sculele specificate de constructor. Alimentare completă cu combustibil înseamnă că rezervorul de combustibil trebuie să fie alimentat la cel puțin 90 % din capacitatea sa, așa cum este indicat în fișa tehnică, al cărei model figurează în anexa I la Directiva 70/156/CEE.

4.3.   Vehiculul trebuie să aibă frâna de staționare eliberată și schimbătorul de viteze trebuie să fie la punctul mort.

4.4.   Vehiculul trebuie să fie condiționat cel puțin opt ore la temperatura specificată la punctul 3.4.

4.5.   În cazul în care se folosește o metodă fotometrică sau vizuală, pentru a facilita măsurătorile, pe vehiculul supus încercării sunt instalate, de preferat, faruri cu o margine de separare bine definită a fasciculului fazei de întâlnire.

Se admit și alte măsuri în vederea obținerii unor rezultate cât mai precise (de exemplu, îndepărtarea dispersoarelor farurilor).

5.   PROCEDURA DE TESTARE

5.1.   Generalități

Variațiile, fie ale înclinării fasciculului fazei de întâlnire, fie ale înclinării vehiculului, depinzând de metoda aleasă, se măsoară separat, pe fiecare parte a vehiculului. Atât rezultatele obținute la farurile de pe partea stângă, cât și cele obținute la farurile de pe partea dreaptă, în toate condițiile de încărcare specificate în apendicele 1, trebuie să fie între limitele stabilite la punctul 5.5. Încărcarea trebuie să se facă progresiv, fără a supune vehiculul unor șocuri excesive.

5.2.   Determinarea înclinării inițiale măsurate

Vehiculul trebuie pregătit conform cerințelor punctului 4 și încărcat conform cerințelor din apendicele 1 (prima condiție de încărcare a respectivei categorii de vehicule).

Înainte de fiecare măsurătoare, vehiculul va fi balansat conform cerințelor punctului 5.4.

Măsurătorile trebuie făcute de trei ori.

5.2.1.   În cazul în care nici unul din cele trei rezultate ale măsurătorilor nu diferă cu mai mult de 2 mrad (0,2 % înclinare) de media aritmetică a rezultatelor, media respectivă constituie rezultatul final.

5.2.2.   În cazul în care una dintre măsurători diferă de media aritmetică a rezultatelor cu mai mult de 2 mrad (0,2 % înclinare), trebuie efectuată o nouă serie de 10 măsurători, iar media aritmetică a rezultatelor acestora constituie rezultatul final.

5.3.   Metode de măsurare

Poate fi utilizată orice metodă pentru a măsura variațiile înclinării cu condiția ca rezultatele măsurătorilor să aibă o precizie de ± 0,2 mrad (± 0,02 % înclinație).

5.4.   Pregătirea vehiculului pentru fiecare condiție de încărcare

Suspensia vehiculului și orice altă componentă care poate influența înclinarea fasciculului fazei de întâlnire vor fi activate în conformitate cu metodele prezentate mai jos.

Cu toate acestea, serviciile tehnice care sunt însărcinate cu testarea și constructorii pot propune de comun acord alte metode (fie experimentale, fie bazate pe calcule), în special atunci când testul ridică anumite probleme speciale, cu condiția ca aceste calcule să fie categoric valide.

5.4.1.   Vehicule din categoria M1 cu suspensie convențională

Cu vehiculul stând pe locul pe care se realizează măsurătoarea și, dacă este necesar, cu roțile așezate pe platforme mobile (care trebuie utilizate în cazul în care absența lor ar duce la restricționarea mișcării suspensiei ce ar putea afecta rezultatele măsurătorilor), se balansează vehiculul în mod continuu pentru cel puțin trei cicluri complete; pentru fiecare ciclu sunt împinse în jos mai întâi partea din spate, apoi partea din față a vehiculului.

Secvența de balansare trebuie încheiată cu completarea unui ciclu. Înainte de efectuarea măsurătorilor, vehiculul va fi lăsat să revină singur în starea de repaus.

În locul platformelor mobile se poate obține același efect prin mișcarea vehiculului în spate și în față pentru cel puțin o rotație completă a roții.

5.4.2.   Vehicule din categoriile M2, M3 și N cu suspensie convențională

5.4.2.1.   Dacă metoda de pregătire pentru categoria de vehicule M1 descrisă la punctul 5.4.1 nu este posibilă, poate fi folosită metoda prezentată la punctul 5.4.2.2 sau la punctul 5.4.2.3.

5.4.2.2.   Cu vehiculul stând pe locul pe care se realizează măsurătoarea și cu roțile pe sol, se balansează vehiculul modificând temporar condiția de încărcare.

5.4.2.3.   Cu vehiculul stând pe locul pe care se realizează măsurătoarea și cu roțile pe sol, se acționează suspensia vehiculului și toate celelalte componente care ar putea influența înclinarea fasciculului fazei de întâlnire prin folosirea unui vibrator. Acesta poate fi o platformă vibratoare pe care stau roțile.

5.4.3.   Vehicule cu suspensie neconvențională, la care motorul trebuie să funcționeze

Înainte de a realiza orice măsurătoare, se așteaptă până când vehiculul a ajuns în poziția finală, cu motorul în stare de funcționare.

5.5.   Măsurători

Variația înclinării fasciculului fazei de întâlnire trebuie evaluată pentru fiecare condiție de încărcare în raport cu înclinația inițială măsurată, determinată în conformitate cu punctul 5.2.

În cazul în care vehiculul este prevăzut cu un sistem manual de orientare a farurilor, acesta din urmă trebuie reglat la pozițiile specificate de constructor pentru condițiile de încărcare date (în conformitate cu apendicele 1).

5.5.1.   Pentru început, trebuie făcută o singură măsurătoare pentru fiecare grad de încărcare. Cerințele sunt respectate dacă, pentru toate condițiile de încărcare, variația înclinației se încadrează în limitele calculate (de exemplu, între diferența dintre înclinația inițială declarată și limita inferioară și superioară specificate pentru omologare) cu o marjă de siguranță de 4 mrad (0,4 % înclinare).

5.5.2.   În cazul în care rezultatul (rezultatele) oricărei măsurători nu se încadrează în marja de siguranță indicată la punctul 5.5.1 sau depășește (depășesc) valorile limită, se execută o nouă serie de trei măsurători în condițiile de încărcare corespunzătoare acestui rezultat (acestor rezultate) conform celor specificate la punctul 5.5.3.

5.5.3.   Pentru fiecare din condițiile de încărcare menționate mai sus:

5.5.3.1.   În cazul în care nici unul din cele trei rezultate ale măsurătorilor nu diferă cu mai mult de 2 mrad (0,2 % înclinare) de media aritmetică a rezultatelor, media respectivă constituie rezultatul final.

5.5.3.2.   În cazul în care una dintre măsurători diferă de media aritmetică a rezultatelor cu mai mult de 2 mrad (0,2 % înclinare), trebuie efectuată o nouă serie de 10 măsurători, iar media aritmetică a rezultatelor acestora constituie rezultatul final.

5.5.3.3.   În cazul în care vehiculul este echipat cu un sistem automat de orientare a farurilor care are un ciclu de histerezis, trebuie considerate ca fiind valori semnificative media rezultatelor la maximul și minimul ciclului de histerezis.

Toate aceste măsurători trebuie realizate în conformitate cu punctele 5.5.3.1. și 5.5.3.2.

5.5.4.   Cerințele sunt îndeplinite dacă, pentru toate condițiile de încărcare, variația dintre înclinația inițială măsurată în conformitate cu punctul 5.2 și înclinația măsurată pentru fiecare condiție de încărcare este mai mică decât valorile calculate la punctul 5.5.1 (fără marja de siguranță).

5.5.5.   În cazul în care doar una din limitele maxime sau minime de variație calculate este depășită, constructorului i se poate permite să aleagă o valoare diferită pentru înclinația inițială declarată, în cadrul limitelor specificate pentru omologare.

Apendicele nr. 6

INDICAȚIA REGLAJULUI INIȚIAL DECLARAT MENȚIONAT LA PUNCTUL 4.2.6.1 DIN ANEXA I

Exemplu

Dimensiunile simbolului și ale caracterelor sunt lăsate la latitudinea producătorului.

Apendicele nr. 7

COMENZILE AFERENTE DISPOZITIVELOR DE ORIENTARE A FARURILOR MENȚIONATE LA PUNCTUL 4.2.6.2.2 DIN ANEXA I

1.   SPECIFICAȚII

Coborârea înclinației fasciculului fazei de întâlnire, indiferent de situație, trebuie produsă prin una dintre următoarele modalități:

(a)	prin mișcarea unei comenzi în jos sau spre stânga;

(b)	prin rotirea unei comenzi în sens contrar acelor de ceas;

(c)	prin apăsarea pe un buton (comandă tip împinge-trage).

În cazul în care pentru reglajul fazei sunt utilizate mai multe butoane, butonul care dă cea mai mare coborâre trebuie instalat la stânga sau sub butonul sau butoanele pentru alte poziții ale fasciculului fazei de întâlnire.

O comandă rotativă cu bordură sau la care se vede doar bordura, trebuie să respecte aceleași principii de funcționare ca și comenzile de tip (a) sau (c).

1.1.1.   Această comandă trebuie să poarte simboluri care indică clar mișcările care corespund înclinării în sus sau în jos a fasciculului fazei de întâlnire.

1.2.   Poziția „0” corespunde cu înclinarea inițială în conformitate cu punctul 4.2.6.1 din anexa I.

1.3.   Poziția „0” care, în conformitate cu punctul 4.2.6.2.2 din anexa I, trebuie să fie în „poziția de oprire”, nu trebuie să fie neapărat la capătul scalei.

1.4.   Mărcile aplicate pe comandă trebuie explicate în manualul de utilizare.

1.5.   Pentru identificarea comenzilor se pot utiliza doar următoarele simboluri:

Pot fi utilizate și simboluri utilizând patru linii în loc de cinci.

2.   EXEMPLE

Exemplul 1

Exemplul 2

Exemplul 3

---

ANEXA II

MODEL

---