Decizia Consiliului

din 16 iulie 1985

privind echivalarea calificărilor profesionale între statele membre ale Comunității Europene

(85/368/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 128,

având în vedere Decizia 63/266/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1963 de stabilire a principiilor generale de aplicare a unei politici comune de formare profesională [1], în special cel de-al optulea principiu,

având în vedere propunerea Comisiei, modificată în data de 17 iulie 1984,

având în vedere avizul Adunării parlamentare [2],

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social [3],

întrucât cel de-al optulea principiu din Decizia 63/266/CEE face posibilă recunoașterea reciprocă a certificatelor și a altor titluri oficiale de calificare care atestă încheierea formării profesionale;

întrucât Rezoluția Consiliului din 6 iunie 1974 [4] privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și a altor titluri oficiale de calificare necesită întocmirea unor liste cu asemenea calificări, recunoscute ca fiind echivalente;

întrucât absența recunoașterii reciproce este un factor care inhibă libera circulație a lucrătorilor în interiorul Comunității, în măsura în care limitează posibilitatea lucrătorilor aflați în căutarea unui loc de muncă într-un stat membru să se bazeze pe calificările profesionale obținute în alt stat membru;

întrucât, în interiorul Comunității, există o mare varietate de sisteme de formare profesională; întrucât aceste sisteme necesită o continuă adaptare la noile situații determinate de impactul schimbărilor tehnologice asupra muncii și a conținutului sarcinilor de muncă;

întrucât Rezoluția Consiliului din 11 iulie 1983 privind politicile de formare profesională în Comunitatea Europeană în anii '80 [5] a afirmat necesitatea unei convergențe a politicilor din domeniul formării profesionale, în paralel cu recunoașterea diversității sistemelor de formare profesională din statele membre, precum și nevoia unei acțiuni flexibile a Comunității;

întrucât Comisia a putut stabili ca punct de referință, cu ajutorul Comitetului consultativ pentru formare profesională, o structură de niveluri de formare profesională care reprezintă un prim pas către realizarea obiectivelor prevăzute în cel de-al optulea principiu al Deciziei 63/266/CEE, dar întrucât această structură nu reflectă toate sistemele de formare profesională în curs de dezvoltare din statele membre;

întrucât pentru lucrătorul calificat și grupurile de profesii prioritare selectate din interiorul acestei structuri s-au putut crea fișe ale posturilor și s-au identificat calificările profesionale echivalente din diferite state membre;

întrucât consultările cu sectoarele profesionale interesate au relevat că aceste rezultate pot oferi întreprinderilor, lucrătorilor și autorităților publice informații valoroase cu privire la echivalarea calificărilor profesionale;

întrucât aceeași metodologie de bază ar putea fi aplicată altor profesii sau grupuri de profesii cu avizul Comitetului consultativ pentru formare profesională și cu participarea angajatorilor, lucrătorilor și autorităților publice din sectoarele de formare profesională interesate;

întrucât este, prin urmare, esențial ca lucrările de echivalare a calificărilor profesionale pentru toți lucrătorii calificați să progreseze rapid și să includă, cât mai curând posibil, și alte niveluri de calificare;

întrucât este de dorit să existe toate avizele necesare, îndeosebi acela al Comitetului consultativ pentru formare profesională, precum și asistența tehnică a Centrului European de Dezvoltare a Formării Profesionale, și este de dorit să se permită statelor membre și Comisiei să acționeze în conformitate cu procedurile existente;

întrucât Comitetul consultativ pentru formare profesională a emis un aviz în cadrul reuniunii sale din 18 și 19 ianuarie 1983;

întrucât trebuie luat în considerație alineatul (21) din raportul Comitetului pentru o Europă a cetățenilor din 29 și 30 martie 1985,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Obiectivul prin care se urmărește ca lucrătorii să-și poată utiliza mai bine calificările, în special în vederea accesului la un loc de muncă adecvat într-un alt stat membru, impune, cu privire la elaborarea unor elemente ale fișelor de post convenite de comun acord de statele membre pentru lucrători, în înțelesul articolului 128 din tratat, o acțiune comună imediată a statelor membre și a Comisiei, în vederea stabilirii echivalenței calificărilor profesionale în cadrul Comunității, precum și o mai bună informare cu privire la acest subiect.

Articolul 2

(1) Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, adoptă măsuri pentru a îndeplini obiectivele arătate la articolul 1 privind echivalarea calificărilor profesionale între diferite state membre, pentru profesii sau grupuri de profesii determinate.

(2) Măsurile adoptate pot avea ca punct de referință structura nivelelor de formare profesională, elaborată de Comisie cu ajutorul Comitetului consultativ pentru formare profesională. Textul acestei structuri este anexat prezentei decizii cu titlu informativ.

(3) Măsurile menționate la alineatul (2) se concentrează în primul rând asupra calificărilor profesionale ale lucrătorilor calificați în profesii ori grupuri de profesii convenite de comun acord.

(4) Domeniul de aplicare a acestei decizii ar putea fi extins ulterior, astfel încât, la propunerea Comisiei, să poată fi întreprinse acțiuni la alte niveluri de formare profesională.

(5) Registrul SEDOC, folosit în legătură cu sistemul european de difuzare a cererilor și ofertelor de locuri de muncă, este utilizat, ori de câte ori este posibil, ca sistem comun de referință al clasificării profesiilor.

Articolul 3

Pentru a stabili echivalența între calificările profesionale, Comisia apelează la următoarea metodologie stabilită în strânsă cooperare cu statele membre și cu organizațiile partenerilor sociali la nivel comunitar:

- selectarea profesiilor sau grupurilor de profesii relevante, la propunerea statelor membre, sau a organizațiilor angajatorilor sau lucrătorilor competente, la nivel comunitar;

- elaborarea unor fișe ale postului convenite de comun acord la nivel comunitar pentru profesiile sau grupurile de profesii menționate la prima liniuță;

- corelarea calificărilor profesionale recunoscute în diferite state membre cu fișele postului menționate la a doua liniuță;

- întocmirea unor tabele care să conțină următoarele informații:

(a) registrul SEDOC și codurile naționale de clasificare a profesiunilor;

(b) nivelul formării profesionale;

(c) denumirea profesiei și calificările profesionale care îi corespund, pentru fiecare stat membru;

(d) organizațiile și instituțiile care răspund de formarea profesională;

(e) autoritățile și organizațiile care sunt competente să emită sau să valideze diplome, certificate sau alte titluri oficiale de calificare;

- publicarea, în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, a fișelor de post comunitare, convenite de comun acord, și a tabelelor de echivalare;

- întocmirea, în înțelesul articolului 4 alineatul (3), a unui model de fișă informativă pentru fiecare profesie sau grup de profesii, în vederea publicării lui în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene;

- difuzarea de informații privind echivalările deja stabilite către toate organismele, la nivel național, regional și local, precum și la nivelul tuturor domeniilor profesionale interesate.

Acțiunea Comisiei ar putea fi sprijinită prin crearea unei baze de date la nivel comunitar, în cazul în care practica demonstrează că aceasta este necesară.

Articolul 4

(1) Fiecare stat membru desemnează un organism de coordonare bazat, dacă este posibil, pe structurile existente, care este responsabil – în strânsă cooperare cu partenerii sociali și cu domeniile profesionale interesate – de difuzarea informațiilor în condiții corespunzătoare, către toate serviciile interesate. Statele membre desemnează, de asemenea, organismul care este răspunzător de legătura cu organismele de coordonare din alte state membre, precum și cu Comisia.

(2) Organismele de coordonare ale statelor membre sunt competente să creeze sisteme adecvate de informare în domeniul formării profesionale, a serviciilor naționale, regionale sau locale competente, dar și a resortisanților lor care doresc să lucreze în alte state membre sau a lucrătorilor resortisanți ai altor state membre, cu privire la cazurile convenite de echivalare a calificărilor profesionale.

(3) Organismele menționate la alineatul (2) pot furniza, la cerere, în toate statele membre, o fișă informativă întocmită în conformitate cu modelul arătat la articolul 3 a șasea liniuță, pe care lucrătorul să o poată prezenta angajatorului împreună cu certificatul său de origine.

(4) Comisia trebuie să continue să analizeze introducerea unui permis european de formare profesională, solicitat de Comitetul pentru o Europă a cetățenilor la alineatul (21) din raportul său din 29 și 30 martie 1985.

(5) Comisia furnizează organismelor menționate la alineatul (2), la cerere, toată asistența și consultanța necesare privind pregătirea și crearea sistemelor de informare prevăzute la alineatul (2), inclusiv adaptarea și verificarea documentelor tehnice relevante.

Articolul 5

- revizuiește și aduce la zi, la intervale regulate de timp, în strânsă cooperare cu statele membre și cu organizațiile partenerilor sociali la nivel comunitar, fișele de post comunitare convenite de comun acord, împreună cu tabelele comparative referitoare la echivalarea calificărilor profesionale;

- formulează, dacă este necesar, propuneri în vederea unei funcționări mai eficiente a sistemului, inclusiv măsuri de natură să amelioreze situația în domeniul echivalării certificatelor de calificare profesională;

- acordă, după caz, asistență în cazul unor dificultăți de natură tehnică întâlnite de către autoritățile naționale sau de către organismele specializate interesate.

Articolul 6

Fiecare stat membru prezintă Comisiei, pentru prima dată la doi ani după adoptarea prezentei decizii, și apoi la fiecare patru ani, un raport național cu privire la aplicarea sa și rezultatele obținute.

La intervale adecvate, Comisia prezintă un raport referitor la propria sa activitate și la aplicarea prezentei decizii în statele membre.

Articolul 7

Prezenta decizie se adresează statelor membre și Comisiei.

Adoptată la Bruxelles, 16 iulie 1985.

Pentru Consiliu

Președintele

M. Fischbach

[1] JO 63, 20. 4.1963, p. 1338/63.

[2] JO C 77, 19.3.1984, p. 11.

[3] JO C 35, 9.2.1984, p. 12.

[4] JO C 98, 20.8.1974, p. 1.

[5] JO C 193, 20.7.1983, p. 2.

--------------------------------------------------

ANEXĂ

Structura nivelurilor de formare profesională menționate la articolul 2 alineatul (2)

NIVELUL 1

Formare profesională care oferă acces la acest nivel: școlarizare obligatorie și inițiere profesională

Inițierea profesională este dobândită fie într-o instituție de învățământ, fie în cadrul unor structuri de formare profesională extrașcolare, fie în cadrul întreprinderii. Volumul de cunoștințe teoretice și abilități practice este foarte limitat.

În primul rând, această formare trebuie să permită executarea unei activități relativ simple și care poate fi însușită rapid.

NIVELUL 2

Formare profesională care oferă acces la acest nivel: școlarizare obligatorie și formare profesională (inclusiv, în special, etapa de ucenicie)

Acest nivel corespunde unei calificări complete pentru exercitarea unei activități bine determinate împreună cu capacitatea de a utiliza instrumentele și tehnicile specifice activității respective.

În principal, această activitate implică o activitate de execuție care poate fi autonomă în limitele tehnicilor aferente.

NIVELUL 3

Formare profesională care oferă acces la acest nivel: școlarizare obligatorie și/sau formare profesională și pregătire tehnică complementară sau pregătire tehnică școlară sau altă pregătire de nivel secundar

Această formare presupune o arie mai mare de cunoștințe teoretice decât în cazul nivelului 2. În principal, acest nivel implică executarea unor activități cu caracter tehnic care pot fi realizate în mod autonom și/sau pot include sarcini de execuție și coordonare.

NIVELUL 4

Formare profesională care oferă acces la acest nivel: formare profesională secundară (generală sau profesională) și formare tehnică post-secundară

Această formare profesională tehnică de înalt nivel se dobândește în instituțiile de învățământ sau în afara acestora. Calificarea obținută acoperă un nivel mai ridicat de cunoștințe și capacități. În general, aceasta nu necesită stăpânirea fundamentelor științifice ale diferitelor domenii de interes. Capacitățile și cunoștințele dobândite fac posibilă asumarea, într-o manieră în general autonomă sau independentă, a responsabilităților de concepție și/sau de conducere și/sau de administrare.

NIVELUL 5

Formare profesională care oferă acces la acest nivel: formare profesională secundară (generală sau profesională) și formare profesională superioară completă

Această formă de pregătire conduce, în general, la autonomie în desfășurarea activității profesionale (salariată sau independentă) și implică stăpânirea fundamentelor științifice ale profesiei. Calificările necesare pentru exercitarea unei activități profesionale pot fi integrate la aceste niveluri diferite.

--------------------------------------------------