52007PC0593

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 10.10.2007

COM(2007) 593 final

2007/0214 (COD)

Propunere de

REGULAMENT DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind omologarea tip a motoarelor de vehicule pe bază de hidrogen şi de modificare a Directivei 2007/46/CE

(prezentată de Comisie)

EXPUNERE DE MOTIVE

1) CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele şi obiectivele propunerii

Obiectivul propunerii este stabilirea unor norme armonizate privind construcţia de motoare de vehicule în scopul de a garanta funcţionarea pieţei interne şi furnizarea, în acelaşi timp, a unui nivel ridicat de siguranţă publică şi un nivel ridicat de protecţie a mediului.

Funcţionarea adecvată a pieţei unice în Uniunea Europeană necesită standarde comune privind omologarea motoarelor pe bază de hidrogen. Acţiunea la nivel comunitar previne varierea standardelor produselor comercializate în statele membre, ceea ce duce la fragmentarea pieţei interne şi la impunerea unor bariere inutile în calea schimburilor comerciale intracomunitare.

În acelaşi timp, dat fiind că există o percepţie privind aspecte legate de securitate în ceea ce priveşte utilizarea hidrogenului pentru propulsia vehiculelor, ar trebui garantat faptul că sistemele pe bază de hidrogen sunt tot atât de sigure precum tehnologiile de propulsie convenţionale.

Context general

Hidrogenul nu este o sursă de energie, ci un purtător de energie promiţător.

Utilizarea hidrogenului sub formă de carburant pentru vehiculele rutiere oferă o soluţie de mobilitate care protejează mediul. Acest lucru face ca utilizarea hidrogenului sub formă de carburant, fie ca celule de combustibil, fie ca motoare cu combustie internă, să nu ocazioneze emisii de carbon sau şi gaze cu efect de seră produse de vehicul. În cazul în care carburantul este produs în mod durabil, utilizarea acestei tehnologii de propulsie ar putea contribui în mod semnificativ la ameliorarea mediului înconjurător.

Cu toate acestea, la ora actuală vehiculele care funcţionează pe bază de hidrogen nu sunt incluse în cadrul omologărilor de tip CE ale vehiculelor. Această situaţie duce la o fragmentare a pieţei interne în ceea ce priveşte aceste vehicule, ceea ce descurajează introducerea acestei tehnologii care protejează mediul.

În plus, hidrogenul este o substanţă care dispune de diferite caracteristici comparativ cu carburanţii convenţionali utilizaţi pentru propulsia vehiculelor. În scopul de a obţine beneficiile legate de mediu asociate cu utilizarea vehiculelor pe bază de hidrogen, ponderea acestora în cadrul totalului parcului auto ar trebui mărită. Unul dintre factorii majori care contribuie la creşterea numărului de vehicule rutiere pe bază de hidrogen este existenţa încrederii publice în această nouă tehnologie.

Dispoziţiile în vigoare în domeniul propunerii

Nu există dispoziţii în domeniul vizat de propunere.

Coerenţa cu celelalte politici şi obiective ale Uniunii

Propunerea corespunde întrutotul obiectivelor Strategiei pentru dezvoltare durabilă a Uniunii Europene şi contribuie în mod semnificativ la obiectivele Strategiei de la Lisabona.

2) CONSULTAREA PăRţILOR INTERESATE şI EVALUAREA IMPACTULUI

Consultarea părţilor interesate

Metode de consultare, principalele sectoare vizate şi profilul general al respondenţilor

În cadrul elaborării propunerii, Comisia a consultat părţile interesate în diferite moduri:

- Au avut loc consultări cu Grupul de lucru privind hidrogenul. Acesta este un grup de lucru compus din experţi şi specialişti ai părţilor interesate, responsabil cu sprijinirea Comisiei cu privire la aspecte legate de omologarea de tip CE a vehiculelor pe bază de hidrogen. Un număr mare de părţi interesate participă la lucrările acestui grup: autorităţi naţionale, constructori de vehicule, furnizori de piese componente şi asociaţii ale industriei respective.

- Un chestionar a fost trimis părţilor interesate în iunie 2006 cu privire la eventualele opţiuni politice legate de adoptarea cadrului referitor la vehiculele pe bază de hidrogen. Scopul chestionarului era culegerea opiniilor părţilor interesate cu privire la opţiunea preferată şi costurile asociate privind adoptarea fiecăreia dintre aceste opţiuni.

- A fost angajat un consultant în scopul de a furniza informaţii necesare studiului de impact şi de a oferi asistenţă tehnică în redactarea proiectului de propunere pentru un eventual regulament.

- În vederea unei mai bune înţelegeri a implicaţiilor opţiunilor politice, consultantul a organizat întruniri cu societăţile producătoare de automobile implicate în tehnologiile pe bază de hidrogen, în scopul de a genera informaţii suplimentare privind siguranţa, tehnologia şi costurile aferente.

- Au fost efectuate prezentări destinate părţilor interesate care fac parte din Grupul de lucru pentru hidrogen în a doua jumătate a anului 2006 şi la începutul anului 2007 cu privire la rezultatele lucrărilor efectuate de către consultant.

- Proiectul de propunere preliminar pentru un regulament privind omologarea de tip a vehiculelor pe bază de hidrogen a fost supus consultării publice în iulie 2006. Consultarea a generat în jur de 20 de răspunsuri din partea unor părţi interesate eterogene.

Rezumatul răspunsurilor şi modul în care acestea au fost luate în considerare

De-a lungul consultării pe Internet, o serie de aspecte au fost subliniate de părţile interesate[1]. Studiul de impact care însoţeşte această propunere oferă toate informaţiile referitoare la aspectele relevante ridicate şi dezvoltă modul în care acestea au fost luate în considerare.

Obţinerea şi utilizarea expertizei

Domenii ştiinţifice/de expertiză pertinente

Propunerea necesită examinarea dispoziţiilor de siguranţă necesare şi evaluarea opţiunilor politice disponibile, precum şi a impactului economic, social şi de mediu, relaţionat cu acestea.

Metodologia utilizată

Consultantul a efectuat următoarele lucrări:

- revizuirea datelor relevante în vederea identificării aspectelor legate de siguranţă şi de mediu cu privire la introducerea vehiculelor pe bază de hidrogen;

- culegerea şi evaluarea informaţiilor privind consecinţele diferitelor opţiuni politice asupra siguranţei publice, a mediului şi a economiei;

- evaluarea răspunsurilor părţilor interesate la chestionarul trimis de serviciilor Comisiei în iunie 2006 cu privire la opţiunile politice disponibile;

- compararea impacturilor opţiunilor politice asupra siguranţei publice, asupra mediului şi economiei în termeni calitativi şi cantitativi;

- revizuirea cerinţelor tehnice ale unui proiect de propunere pentru un eventual regulament cu privire la capacitatea acestuia de a aborda aspectele de siguranţă identificate.

Principalele organizaţii consultate/principalii experţi consultaţi

Informaţiile privind studiul de impact şi asistenţa tehnică privind proiectul de propunere pentru un eventual regulament au fost furnizate în Regatul Unit de către societatea TRL Ltd.

Sinteza avizelor primite şi utilizate

Comisia a utilizat raportul consultantului sub formă de input în vederea analizării diferitelor opţiuni politice. Opţiunea politică preferată a fost selectată pe baza unei analize a raportului costuri-beneficii, astfel cum se explică în studiul de impact care însoţeşte propunerea.

Mijloace utilizate pentru ca avizele experţilor să fie accesibile publicului

Raportul TRL este disponibil pe pagina web[2] a DG Întreprinderi şi Industrie.

Studiu de impact

Au fost luate în considerare patru opţiuni politice:

(1) Politicile aflate în vigoare rămân neschimbate: Această opţiune nu implică nici un fel de schimbare a situaţiei actuale. La ora actuală, sfera de aplicare a legislaţiei comunitare privind omologarea de tip nu include vehiculele pe bază de hidrogen. Astfel, statele membre pot acorda omologări individuale fără necesitatea de a introduce o legislaţie.

Dacă nu se efectuează schimbări politice privind omologarea vehiculelor pe bază de hidrogen, există un mare risc ca funcţionarea pieţei interne să fie afectată. Acest lucru ar duce la implicaţii bugetare semnificative pentru producători şi ar ocaziona eventuale repercusiuni asupra siguranţei publice.

În lipsa unor schimbări politice, există riscul ridicat ca o agravare a calităţii aerului şi existenţa unor niveluri ridicate ale zgomotului în oraşele Uniunii Europene să devină o problemă, dat fiind că poluarea aerului şi poluarea acustică vor continua să aibă un impact nefast asupra sănătăţii umane.

Această politică ar duce la un tratament inegal al producătorilor de vehicule în ceea ce priveşte procedura de omologare a vehiculului şi producătorii nu ar avea posibilitatea de a prevedea designul vehiculelor acestora. În plus, acest lucru ar constitui o barieră semnificativă în calea dezvoltării tehnologiei pe bază de hidrogen în cadrul UE.

Prin urmare, această opţiune politică nu este viabilă.

(2) Legislaţie la nivel de stat membru: Această opţiune politică ar implica adoptarea unei legislaţii la nivel de stat membru în vederea pregătirii introducerii pe piaţă a vehiculelor pe bază de hidrogen.

Având în vedere standardele divergente ale statelor membre, situaţia fragmentată privind omologarea vehiculelor ar continua să existe, ceea ce ar duce producătorii să se confrunte cu costuri ridicate nejustificate privind dezvoltarea şi omologarea, precum şi cu un acces limitat pe piaţă. Opţiunea politică nu ar oferi o soluţie pentru nesiguranţa actuală privind omologarea vehiculelor pe bază de hidrogen, ceea ce ar descuraja în consecinţă creşterea investiţiilor în tehnologiile pe bază de hidrogen.

Comparativ cu opţiunea „ Legislaţia la nivel comunitar ”, prezenta opţiune politică ar duce la o scădere semnificativă a beneficiilor în materie de mediu şi nu ar garanta că vehiculele pe bază de hidrogen ar fi cel puţin tot atât de sigure precum cele convenţionale.

Astfel, opţiunea ar duce la fragmentarea pieţei unice şi nu ar garanta atingerea obiectivelor politice stabilite. Prin urmare, această abordare nu poate fi luată în considerare.

(3) Legislaţie la nivel comunitar: Această opţiune politică ar implica extinderea legislaţiei privind omologarea de tip CE în scopul de a include vehiculele pe bază de hidrogen şi de a stabili dispoziţii armonizate privind acest tip de vehicule.

Acţiunea la nivel comunitar previne varierea standardelor produselor în statele membre, ceea ce duce la fragmentarea pieţei interne şi la impunerea unor bariere inutile în calea schimburilor comerciale intracomunitare. Prin intermediul standardelor armonizate privind vehiculele pe bază de hidrogen, este posibilă efectuarea de economii semnificative, dat fiind că producţia de serie poate fi efectuată pentru ansamblul pieţei comunitare. Această opţiune politică ar deschide pieţele în unele state membre unde vehiculele pe bază de hidrogen nu ar putea fi vândute la ora actuală.

Astfel cum se arată în studiul de impact, această opţiune ar duce la beneficii evidente în garantarea unei funcţionări adecvate a pieţei interne, oferind un nivel ridicat al siguranţei publice în cadrul tuturor statelor membre şi îmbunătăţind în mod anticipat nivelurile calităţii privind zgomotul şi aerul. Acest lucru, în schimb, ar îmbunătăţi sănătatea publică şi ar permite astfel guvernelor să efectueze economii.

În plus, s-ar garanta că Uniunea Europeană ar ţine pasul comparativ cu alte regiuni producătoare de vehicule importante ale lumii cu privire la introducerea unor tehnologii avansate, iar competitivitatea industriei comunitare pe plan internaţional s-ar putea îmbunătăţi.

Prin urmare, această opţiune este reţinută pentru prezenta propunere.

(4) O abordare nelegislativă: Autoreglementare printr-un compromis negociat cu sectorul auto în vederea stabilirii cerinţelor legate de vehiculele pe bază de hidrogen.

Nu este clar că un autoangajament oferă o garanţie corespunzătoare conform căreia vehiculele pe bază de hidrogen vor fi tot atât de sigure precum vehiculele convenţionale sau dacă vor exista sancţiuni corespunzătoare disponibile în cazul în care nu s-ar respecta autoangajamentul. În plus, este posibil ca această abordare să nu garanteze faptul că vehiculele pe bază de hidrogen sunt tratate în mod egal comparativ cu vehiculele convenţionale în ceea ce priveşte procedura de omologare de tip. În plus, nu este evident faptul că utilizarea unei abordări voluntare ar oferi beneficii suplimentare industriei, guvernelor sau publicului larg.

Prin urmare, opţiunea abordării nelegislative nu a fost în consecinţă luată în considerare.

Serviciile Comisiei au realizat un studiu de impact inclus în Programul de lucru cu numărul de referinţă 2006/ENTR/044.

3) ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Rezumatul acţiunii propuse

Analiza impactului a identificat că opţiunea politică preferată este adoptarea unui regulament comunitar în vederea introducerii vehiculelor pe bază de hidrogen din categoriile M1, M2, M3 şi N1, N2, N3 în cadrul comunitar de ansamblu privind omologarea de tip.

Propunerea prevede modificarea Directivei-cadru[3] în scopul de a include vehiculele pe bază de hidrogen în cadrul procedurii de omologare. Aceasta specifică cerinţele tehnice care urmează să fie aplicate omologării de tip a componentelor pe bază de hidrogen (rezervoare de hidrogen şi componente pe bază de hidrogen, altele decât rezervoare) incluse în cadrul sistemului pe bază de hidrogen în scopul de garanta că componentele pe bază de hidrogen funcţionează în mod corespunzător şi sigur. În plus, aceasta include cerinţele privind omologarea de tip a vehiculelor cu privire la echiparea vehiculelor cu componentele sau sistemele pe bază de hidrogen. Propunerea prevede modificarea directivelor şi regulamentelor separate privind omologarea de tip în scopul de a include cerinţe specifice privind vehiculele pe bază de hidrogen.

Temei juridic

Articolul 95 din TCE constituie baza juridică a propunerii.

Principiul subsidiarităţii

Principiul subsidiarităţii este respectat, dat fiind că obiectivele politice nu pot fi atinse în mod suficient prin acţiuni ale statelor membre şi pot fi atinse mai bine la nivel comunitar. Acţiunea comunitară este necesară din cauza necesităţii de a evita apariţia obstacolelor pe piaţa unică.

Acţiunea comunitară va permite să se atingă mai bine obiectivele propunerii dat fiind că se va evita fragmentarea pieţei interne, care s-ar produce în caz contrar, şi va garanta siguranţa vehiculelor pe bază de hidrogen.

Principiul proporţionalităţii

Propunerea respectă principiul proporţionalităţii dat fiind că nu depăşeşte ceea ce este necesar în vederea atingerii obiectivelor privind garantarea unei bune funcţionări a pieţei interne, iar în acelaşi timp, oferind un nivel ridicat al siguranţei publice şi al protecţiei mediului.

Alegerea instrumentelor

Instrumentul propus este un regulament. Alte instrumente nu ar fi potrivite, deoarece:

- Utilizarea regulamentului este considerată adecvată întrucât oferă garanţiile necesare pentru o conformare fără a fi necesară transpunerea în legislaţia statelor membre.

Propunerea utilizează „abordarea de separare a nivelurilor” care a fost iniţial introdusă la cererea Parlamentului European şi folosită în alte acte legislative, de exemplu în cazul Directivei privind emisiile[4] vehiculelor grele şi Regulamentul privind etapele Euro 5 şi 6 legate de emisiile[5] vehiculelor utilitare uşoare. Această abordare prevede ca propunerea şi adoptarea legislaţiei să fie efectuate în conformitate cu două căi, diferite, dar paralele:

- în primul rând, Parlamentul European şi Consiliul vor stabili dispoziţii fundamentale prin intermediul unui regulament bazat pe articolul 95 din Tratatul CE, prin procedura de codecizie („propunerea prin codecizie”);

- în al doilea rând, vor fi stabilite, prin intermediul unui regulament adoptat de Comisie, asistată de un comitet de reglementare („propunerea prin comitologie”), specificaţiile tehnice de punere în aplicare a dispoziţiilor fundamentale.

4) IMPLICAŢII BUGETARE

Propunerea nu are nicio consecinţă asupra bugetului comunitar.

5) INFORMAţII SUPLIMENTARE

Simulare, etapă pilot şi perioadă tranzitorie

Propunerea conţine perioade de tranziţie generale în scopul de a acorda suficient timp constructorilor de vehicule.

Simplificare

Propunerea prevede simplificarea procedurilor administrative din sarcina autorităţilor publice (comunitare sau naţionale). Propunerea este inclusă în Programul de lucru şi legislativ al Comisiei cu numărul de referinţă 2006/ENTR/044.

Abrogarea legislaţiei existente

Adoptarea propunerii nu va duce la abrogarea legislaţiei existente.

Reexaminare /revizuire / clauza de caducitate

Propunerea prevede că cerinţele tehnice ale regulamentului să fie adaptate progreselor tehnice viitoare.

Spaţiul Economic European

Actul propus prezintă un interes pentru Spaţiul Economic European şi, prin urmare, trebuie extins la acesta.

2007/0214 (COD)

Propunere de

REGULAMENT DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind omologarea tip a motoarelor de vehicule pe bază de hidrogen şi de modificare a Directivei 2007/46/CE

(text cu relevanţă pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 95,

având în vedere propunerea Comisiei[6],

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European[7],

hotărând în conformitate cu procedura stabilită la articolul 251 din Tratat[8],

întrucât:

(1) Piaţa internă cuprinde o zonă fără frontiere interne în cadrul căreia trebuie să se asigure libera circulaţie a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor şi capitalului. În acest scop, un sistem comunitar de omologare de tip CE este aplicat pentru vehicule. Cerinţele tehnice pentru omologarea de tip a vehiculelor în ceea ce priveşte propulsia pe bază de hidrogen ar trebui armonizate pentru a se evita adoptarea unor cerinţe care diferă de la un stat membru la altul şi pentru a garanta buna funcţionare a pieţei interne, oferind, în acelaşi timp, un nivel ridicat de protecţie a mediului şi a siguranţei publice.

(2) Prezentul regulament este un nou regulament separat referitor la procedura de omologare de tip CE în conformitate cu Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din [DATA] de stabilire a unui cadru de omologare a vehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi a sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective (Directivă-cadru)[9]. Prin urmare, anexele IV, VI şi XI la respectiva Directivă ar trebui modificate în consecinţă.

(3) Ca urmare a solicitării Parlamentului European, o nouă abordare reglementară a fost introdusă în legislaţia comunitară privind vehiculele. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să stabilească dispoziţiile fundamentale privind cerinţele necesare pentru omologarea de tip a sistemelor şi componentelor pe bază de hidrogen, în timp ce ar trebui stabilite specificaţii tehnice prin punerea în aplicare a măsurilor adoptate, respectând procedurile de comitologie.

(4) În sectorul transporturilor, ar trebui să se dispună de un număr mai mare de vehicule care protejează mediul şi ar trebui depuse eforturi susţinute în scopul de a introduce pe piaţă mai multe vehicule de acest tip. Introducerea vehiculelor cu carburanţi alternativi poate duce la o îmbunătăţire semnificativă a calităţii aerului în mediul urban.

(5) Hidrogenul este considerat ca fiind un mijloc curat de propulsie a vehiculelor, dat fiind că vehiculele propulsate pe bază de hidrogen nu produc poluanţi carbonici, nici emisii de gaze cu efect de seră prin ţeava de eşapament. Cu toate acestea, ar trebuie avut în vedere faptul că, carburanţii pe bază de hidrogen ar trebui produşi în mod durabil, astfel încât bilanţul de ansamblu privind mediul, cu privire la introducerea hidrogenului sub formă de carburant pentru motoarele vehiculelor, să fie pozitiv.

(6) Definirea cadrului de omologare a vehiculelor pe bază de hidrogen ar contribui la încrederea potenţialilor utilizatori şi a publicului larg în noua tehnologie.

(7) Prin urmare, este necesar să se creeze un cadru corespunzător în vederea accelerării introducerii pe piaţă a vehiculelor cu tehnologii de propulsie inovatoare şi a vehiculelor care utilizează carburanţi alternativi cu un impact scăzut asupra mediului.

(8) Majoritatea constructorilor efectuează investiţii semnificative în dezvoltarea tehnologiilor pe bază de hidrogen şi au început deja să introducă asemenea vehicule pe piaţă. În anii viitori, este posibil ca ponderea vehiculelor pe bază de hidrogen să crească în cadrul totalului parcului auto. Prin urmare, este necesară specificarea cerinţelor comune privind siguranţa acestor vehicule.

(9) Este necesară punerea în aplicare a unor măsuri de siguranţă pentru sistemul pe bază de hidrogen şi pentru componentele acestuia pentru a obţine omologarea de tip.

(10) Este necesar să se ţină seama de instalarea sistemului pe bază de hidrogen şi a componentelor sale pe vehicule în vederea omologării vehiculului.

(11) Având în vedere caracteristicile combustibilului, vehiculele pe bază de hidrogen ar putea necesita un tratament specific din partea serviciilor de salvare. Prin urmare, este necesar să se stabilească cerinţe de etichetare a vehiculelor în scopul de a informa aceste servicii cu privire la tipul de carburant prezent în rezervorul vehiculului.

(12) Constructorii ar trebui să ia totodată măsurile corespunzătoare în scopul de a preveni o alimentare necorespunzătoare cu carburant a vehiculului.

(13) Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenţelor de executare conferite Comisiei[10].

(14) De exemplu, ar trebui conferită Comisiei puterea de a introduce cerinţe şi proceduri de încercare privind noi forme de stocare sau utilizare a hidrogenului, de componente adiţionale pe bază de hidrogen şi sistemul de propulsie. De asemenea, ar trebui conferită Comisiei puterea de a stabili proceduri specifice, încercări şi cerinţe privind protecţia impactului asupra vehiculelor pe bază de hidrogen şi cerinţele integrate privind sistemul de siguranţă. Dat fiind că măsurile respective au un caracter general şi vizează modificarea unor elemente neesenţiale din prezentul regulament şi completarea acestuia prin adăugarea unor noi elemente neesenţiale, acestea trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control menţionată la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(15) Obiectivele prezentului regulament, şi anume realizarea pieţei interne prin introducerea cerinţelor tehnice comune în ceea ce priveşte motoarele de vehicule pe bază de hidrogen nu pot fi îndeplinite în mod suficient de statele membre. Din cauza amplorii acţiunilor impuse, obiectivele pot fi atinse mai uşor la nivel comunitar. În consecinţă, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarităţii, astfel cum se prevede la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporţionalităţii enunţat în articolul menţionat, prezentul regulament nu depăşeşte cadrul necesar în vederea atingerii obiectivului respectiv.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabileşte cerinţele privind omologarea de tip a vehiculelor cu privire la propulsia pe bază de hidrogen şi privind omologarea de tip a componentelor şi sistemelor pe bază de hidrogen. De asemenea, prezentul regulament stabileşte cerinţele privind instalarea unor astfel de componente şi sisteme.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

Prezentul regulament se aplică:

(1) vehiculelor pe bază de hidrogen din categoria M şi N, inclusiv protecţia împotriva impactului şi securitatea electrică privind asemenea vehicule;

(2) componente pe bază de hidrogen concepute pentru motoare de vehicule din categoria M şi N, enumerate în anexa I;

(3) sisteme pe bază de hidrogen concepute pentru vehicule din categoria M şi N, inclusiv noile forme de stocare şi utilizare ale hidrogenului.

Articolul 3

Definiţii

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii:

(1) „vehicul propulsat pe bază de hidrogen” înseamnă orice motor care utilizează hidrogen pur sau un amestec de hidrogen şi gaz natural sub formă de carburant în vederea propulsării vehiculului;

(2) „sistem de propulsie” înseamnă motorul cu combustie internă sau sistemul de celule combustibile utilizat pentru propulsarea vehiculului;

(3) „ componentă pe bază de hidrogen ” înseamnă rezervorul de hidrogen sau orice alte componente ale vehiculului care se află în contact direct cu hidrogenul sau care fac parte din sistemul instalat ca urmare a utilizării hidrogenului;

(4) „ sistem de hidrogen ” înseamnă un ansamblu de componente pe bază de hidrogen şi părţi conexe instalate pe motoarele pe bază de hidrogen, cu excepţia sistemelor de propulsie sau unităţile de putere auxiliare;

(5 ) „Presiune de serviciu maximă autorizată” (MAWP) înseamnă presiunea maximă la care o componentă este concepută pentru a fi supusă şi care este baza în vederea determinării rezistenţei componentei respective;

(6) „Presiune de serviciu nominală” (NWP) înseamnă, în cazul rezervoarelor, presiunea stabilită la o temperatură uniformă de 288K (15°C) pentru un rezervor plin, sau în cazul altor componente, nivelul presiunii la care funcţionează componenta în mod obişnuit;

(7) „tanc intern” înseamnă partea rezervorului concepută pentru a utiliza hidrogenul lichid care conţine hidrogen criogenic.

În sensul punctului 4, următoarele sisteme sunt considerate ca fiind sisteme pe bază de hidrogen:

(a) sistemul de monitorizare a utilizării şi de control;

(b) sistemul de interfaţă al vehiculului;

(c) sistemul fluxului excesiv;

(d) sistem de protecţie împotriva suprapresiunii;

(e) sistemul de detectare a unor defecţiuni ale schimbătorului de căldură.

Articolul 4

Obligaţiile constructorilor

1. Constructorii demonstrează că toate noile vehicule pe bază de hidrogen vândute, înmatriculate sau puse în circulaţie în cadrul Comunităţii, precum şi toate componentele sau sistemele pe bază de hidrogen vândute sau puse în funcţionare în Comunitate dispun de omologare de tip în conformitate cu prezentul regulament.

2. În sensul omologării de tip, constructorii echipează vehiculele pe bază de hidrogen cu componente şi sisteme pe bază de hidrogen care sunt testate şi instalate în conformitate cu prezentul regulament.

3. În sensul omologării de tip a componentelor şi a sistemelor, constructorii garantează că, componentele şi sistemele pe bază de hidrogen sunt testate în conformitate cu prezentul regulament.

4. Constructorii furnizează autorităţilor de omologare informaţiile corespunzătoare privind specificaţiile vehiculului şi condiţiile de încercare.

5. Constructorii furnizează informaţii privind inspecţia periodică asupra sistemelor şi componentelor pe bază de hidrogen pe întreaga durată a ciclului de viaţă al vehiculului.

Articolul 5

Cerinţele generale privind componentele şi sistemele pe bază de hidrogen

Constructorii garantează că:

(a) componentele şi sistemele pe bază de hidrogen funcţionează într-un mod corect şi sigur şi că acestea suportă în mod fiabil condiţiile de funcţionare electrice, mecanice, termice şi chimice fără a prezenta scurgeri sau deformări vizibile;

(b) sistemul pe bază de hidrogen este protejat împotriva suprapresiunii;

(c) materialele acestor părţi ale componentelor şi sistemelor pe bază de hidrogen, care urmează să vină în contact direct cu hidrogenul, sunt compatibile cu hidrogenul;

(d) componentele şi sistemele pe bază de hidrogen suportă temperaturile şi presiunile exercitate pe întreaga lor durată de funcţionare;

(e) componentele şi sistemele pe bază de hidrogen rezistă în mod fiabil la o serie de temperaturi de funcţionare stabilite în măsurile de punere în aplicare;

(f) componentele pe bază de hidrogen sunt marcate în conformitate cu măsurile de punere în aplicare;

(g) toate componentele pe bază de hidrogen cu flux direcţional trebuie să indice în mod clar direcţia fluxului.

Articolul 6

Cerinţele privind rezervoarele de hidrogen concepute pentru utilizarea hidrogenului lichid

Rezervoarele de hidrogen concepute pentru a utiliza hidrogen lichid sunt testate în conformitate cu procedurile de încercare prevăzute la anexa II.

Articolul 7

Cerinţele privind componente pe bază de hidrogen, altele decât rezervoarele concepute pentru utilizarea hidrogenului lichid

1. Componentele pe bază de hidrogen, altele decât rezervoarele concepute pentru a utiliza hidrogen lichid sunt testate în conformitate cu procedurile de încercare prevăzute la anexa III în funcţie de tipul fiecăreia.

2. Dispozitivele de liberare a presiunii sunt concepute într-un mod care să garanteze că presiunea tancului intern sau a altor componente pe bază de hidrogen nu depăşeşte o valoare permisibilă. Valorile sunt stabilite în funcţie de presiunea de serviciu maximă autorizată (MAWP) a sistemului pe bază de hidrogen. Un sistem de securitate destinat schimbătorilor de căldură este furnizat pentru a detecta eventualele defectuozităţi ale acestora.

Articolul 8

Cerinţele privind rezervoarele de hidrogen concepute pentru utilizarea hidrogenului comprimat (gazos)

1. Rezervoarele de hidrogen concepute pentru utilizarea hidrogenului comprimat (gazos) sunt clasificate în conformitate cu punctul 1 din anexa IV.

2. Rezervoarele menţionate la alineatul (1) sunt testate în conformitate cu procedurile de încercare prevăzute la anexa IV în funcţie de tipul fiecăruia.

3. Este furnizată o descriere detaliată a tuturor proprietăţilor materialelor şi a toleranţelor utilizate în concepţia rezervorului, inclusiv rezultatele încercărilor la care au fost supuse materialele.

4. Se permite utilizarea sub formă de carburant a amestecului de hidrogen gazos şi gaz natural.

Articolul 9

Cerinţele privind componente pe bază de hidrogen, altele decât rezervoarele concepute pentru utilizarea hidrogenului comprimat (gazos)

1. Componentele pe bază de hidrogen, altele decât rezervoarele concepute pentru a utiliza hidrogen comprimat (gazos) sunt testate în conformitate cu procedurile de încercare prevăzute la anexa V, în funcţie de tipul fiecăreia.

2. Se permite utilizarea sub formă de carburant a amestecului de hidrogen gazos şi gaz natural.

Articolul 10

Cerinţele generale privind instalarea componentelor şi sistemelor pe bază de hidrogen

Componentele şi sistemele pe bază de hidrogen sunt instalate în conformitate cu cerinţele stabilite la anexa VI.

Articolul 11

Program pentru efectuarea cererii

1. Cu efect de la data stabilită la al doilea alineat din articolul 15, autorităţile naţionale refuză acordarea omologării de tip CE sau a omologării de tip naţional cu privire la noile tipuri de vehicule pe motive legate de propulsia pe bază de hidrogen sau, refuză acordarea omologării de tip CE a componentelor sau a omologării de tip naţional în ceea ce priveşte noile tipuri de componente sau sisteme pe bază de hidrogen, ceea ce nu respectă cerinţele stabilite de prezentul regulament.

2. Cu efect de la [data, 36 de luni de la data intrării în vigoare], autorităţile naţionale consideră, în baza motivelor legate de propulsia pe bază de hidrogen în cazul vehiculelor care nu îndeplinesc cerinţele stabilite în prezentul regulament, că certificatele de conformitate nu mai sunt valabile în sensul articolului 26 din Directiva 2007/46/CE şi interzic înmatricularea, vânzarea şi punerea în circulaţie a unor astfel de vehicule şi, în cazul noilor componente sau sisteme pe bază de hidrogen care nu îndeplinesc cerinţele stabilite în prezentul regulament, interzic vânzarea şi punerea în funcţionare a acestora.

3. Fără a aduce atingere alineatelor (1) şi (2) din prezentul articol şi sub rezerva intrării în vigoare a măsurilor adoptate în temeiul articolului 12 alineatul (1), în cazul în care un constructor solicită acest lucru, autorităţile naţionale ar putea, din motive legate de propulsia pe bază de hidrogen, refuza acordarea omologării de tip CE sau omologarea de tip naţională pentru orice tip nou de vehicul sau pentru orice tip nou de componentă sau sistem pe bază de hidrogen sau interzice înmatricularea, vânzarea sau punerea în circulaţie a unei noi componente sau sistem pe bază de hidrogen, în cazul în care vehiculul, componenta sau sistemul în cauză respectă cerinţele prevăzute în prezentul regulament.

Articolul 12

Măsuri de punere în aplicare

1. În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (9) din Directiva 2007/46/CE, Comisia adoptă următoarele măsuri de punere în aplicare:

(a) dispoziţiile administrative privind omologarea de tip CE a vehiculelor vizate de propulsia pe bază de hidrogen şi cele privind componentele şi sistemele pe bază de hidrogen;

(b) informaţiile care urmează să fie furnizate de constructori în sensul omologării de tip şi inspecţii periodice prevăzute la articolul 4 alineatele (4) şi (5);

(c) normele detaliate privind procedurile de încercare prevăzute în anexele II-V;

(d) normele detaliate privind componentele şi sistemele pe bază de hidrogen prevăzute la anexa VI;

(e) cerinţele privind funcţionarea sigură şi fiabilă a componentelor şi sistemelor pe bază de hidrogen, astfel cum se prevede la articolul 5.

2. În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39 alineatul (9) din Directiva 2007/46/CE, Comisia poate adopta următoarele măsuri de punere în aplicare:

(a) cerinţe tehnice specifice în vederea aplicării articolului 8 alineatul (4) şi articolul 9 alineatul (2);

(b) specificări privind cerinţele legate de cele de mai jos:

- noi forme de stocare şi utilizare a hidrogenului;

- protecţia împotriva impactului a vehiculului;

- cerinţe integrate privind sistemul de securitate, care să acopere cel puţin detectarea scurgerilor şi cerinţe legate de gazul de purjare;

- izolare electrică şi securitate electrică;

(c) alte măsuri necesare în vederea aplicării prezentului regulament.

Articolul 13

Modificări la Directiva 2007/46/CE

Anexele IV, VI şi XI la Directiva 2007/46/CE se modifică în conformitate cu anexa VII la prezentul regulament.

Articolul 14

Sancţiuni pentru nerespectare

1. Statele membre stabilesc dispoziţiile privind sancţiunile aplicabile pentru încălcarea de către constructori a dispoziţiilor prezentului regulament şi iau toate măsurile necesare pentru a garanta punerea în aplicare a acestora. Sancţiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporţionale şi disuasive. Statele membre informează Comisia despre dispoziţiile în cauză nu mai târziu de [ data, optsprezece luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament ], precum şi despre orice modificare ulterioară care le afectează, în cel mai scurt termen.

2. Tipurile de încălcări care fac obiectul unei sancţiuni includ:

(a) fals în declaraţii în timpul procedurilor de omologare sau al procedurilor de rechemare în fabrică;

(b) falsificarea rezultatelor încercărilor privind omologarea de tip sau conformitatea în stare de utilizare;

(c) nedeclararea datelor sau a specificaţiilor tehnice care ar putea duce la rechemarea în fabrică sau retragerea omologării de tip;

(d) refuzul de a acorda accesul la informaţii;

(e) utilizarea unor dispozitive de deconectare.

Articolul 15

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Prezentul regulament se aplică de la [DATA - 24 luni după intrarea în vigoare] , cu excepţia articolului 11 alineatul (3) care se aplică începând cu data intrării în vigoare.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, […]

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Preşedintele Preşedintele

[…] […]

ANEXA I Lista de componente care fac obiectul omologării de tip

Următoarele componente pe bază de hidrogen fac obiectul omologării de tip:

(a) componentele concepute pentru utilizarea hidrogenului lichid:

1. rezervorul;

2. supapă automată (dacă este vorba despre prima supapă automată din aval a rezervorului sau despre un dispozitiv de securitate);

3. supapă de verificare sau supapă de reţinere de (în cazul unui dispozitiv de securitate);

4. linie de carburant flexibilă (dacă este vorba despre prima supapă de închidere automată din amonte sau în cazul altor dispozitive de securitate);

5. schimbător de căldură (dacă prima supapă de închidere automată din amonte);

6. supapă manuală (dacă este vorba despre prima supapă automată din aval a rezervorului sau despre un dispozitiv de securitate);

7. regulator de presiune (dacă este vorba despre prima supapă de închidere automată din amonte);

8. supapă de decompresiune

9. senzor de presiune, temperatură şi flux (pentru dispozitiv de securitate);

10. dispozitiv de realimentare sau recipient.

(b) componentele concepute pentru utilizarea hidrogenului comprimat (gazos):

(1) rezervorul;

(2) supapă automată;

(3) asamblaj de rezervor;

(4) accesorii;

(5) linie de carburant flexibilă;

(6) schimbător de căldură;

(7) filtru de hidrogen;

(8) supapă manuală;

(9) supapă de reţinere;

(10) regulator de presiune;

11. dispozitiv de decompresiune;

12. supapă de decompresiune;

13. recipient;

14. conector de sistem de stocare amovibil;

15. senzori (senzori de presiune sau de temperatură sau de hidrogen sau de flux), în cazul în care sunt utilizaţi ca dispozitiv de securitate.

ANEXA II Proceduri de încercare aplicabile rezervoarelor de hidrogen concepute pentru utilizarea hidrogenului lichid

Tip de încercare |

Încercare de spargere |

Încercare la incendiu |

Încercare privind nivelul maxim de alimentare |

Încercare de presiune |

Încercare de scurgere |

Procedurile de încercare care urmează să fie aplicate omologării de tip pentru rezervoarele de hidrogen includ:

16. Încercare de spargere: Scopul încercării este acela de a demonstra că rezervorul de hidrogen nu cedează la un nivel specificat de presiune ridicată, presiunea de spargere (factor de siguranţă înmulţit cu MAWP) este depăşită. În scopul de a obţine omologarea de tip, valoarea presiunii de spargere reale în momentul încercării trebuie să depăşească presiune de spargere minimă necesară.

17. Încercare la incendiu: Scopul încercării este acela de a demonstra că rezervorul cu un sistem de protecţie împotriva incendiilor nu se sparge atunci când este testat în condiţiile de incendiu specificate.

18. Încercare privind nivelul maxim de alimentare: Scopul încercării este acela de a demonstra că nivelul hidrogenului în timpul procedurii de alimentare nu cauzează niciodată deschiderea dispozitivelor de decompresiune.

19. Încercare de presiune: Scopul încercării este acela de a demonstra că rezervorul de hidrogen poate rezista la un nivel specificat de presiune ridicată. Pentru a demonstra acest lucru, rezervorul este presurizat până la o anumită valoare pe o anumită perioadă de timp. După efectuarea încercării, rezervorul nu trebuie să prezinte nici un fel de semne vizibile de deformare permanentă sau de scurgeri vizibile.

20. Încercare de scurgere: Scopul încercării este acela de a demonstra că rezervorul de hidrogen nu arată niciun fel de semn de scurgere în condiţii specifice. Pentru a demonstra acest lucru, rezervorul este presurizat până la presiunea de funcţionare nominală a acestuia. Nu trebuie să prezinte nici un semn de scurgere detectată prin fisuri, pori sau alte defecte similare.

ANEXA III Proceduri de încercare aplicabile componentelor pe bază de hidrogen, altele decât rezervoarelor concepute pentru utilizarea hidrogenului lichid

TIPUL DE ÎNCERCARE |

1 | 2 | 3 | 4 |

Încercare de spargere | ( | ( | ( | ( |

Ciclu de încercare a presiunii la temperatură ambiantă | ( | ( | ( | ( |

Încercare de performanţă LBB (scurgere înainte de spargere) | ( | ( | ( | ( |

Încercare la incendiu | ( | ( | ( | ( |

Încercare de penetrare | ( | ( | ( | ( |

Încercare de expunere la substanţe chimice | ( | ( | ( |

Încercare de toleranţă la defectuozităţi ale compuşilor | ( | ( | ( |

Încercare accelerată a ruperii la efort | ( | ( | ( |

Ciclu de încercare a presiunii la temperaturi extreme | ( | ( | ( |

Încercare a impactului la şoc | ( | ( |

Încercare de scurgere | ( |

Încercare de permeabilitate | ( |

Încercarea torsiunii asupra butucului | ( |

Ciclu de încercare a hidrogenului gazos | ( |

1. Clasificarea rezervoarelor concepute pentru utilizarea hidrogenului comprimat (gazos):

Tipul 1 Rezervor metalic nesudat

Tipul 2 Rezervor bobinat cu o anvelopă metalică nesudată

Tipul 3 Rezervor bobinat cu o anvelopă metalică nesudată sau cu o anvelopă metalică sudată

Tipul 4 Rezervor bobinat cu o anvelopă nemetalică.

2. Procedurile de încercare care urmează să fie aplicate omologării de tip pentru aceste rezervoare includ:

21. Încercare de spargere: Scopul încercării este acela de a furniza valoarea presiunii la care se sparge rezervorul. Pentru a demonstra acest lucru, rezervorul este presurizat până la o anumită valoare care ar trebui să fie mai mare decât presiunea de funcţionare normală a rezervorului. Presiunea de spargere a rezervorului trebuie să depăşească o presiune specificată. Se testează un eşantion reprezentativ de rezervoare până la spargerea tuturor rezervoarelor testate; constructorul păstrează datele privind aceste încercări pe întreaga durată a ciclului de viaţă a acestor tipuri de rezervoare.

22. Ciclu de încercare a presiunii la temperatură ambiantă: Scopul acestei încercări este acela de a demonstra că rezervorul de hidrogen este capabil să reziste la variaţii de presiune ridicate. Pentru a demonstra acest lucru, ciclurile de presiune vor fi aplicate asupra rezervorului până la apariţia unui defect sau până când este efectuat un număr specific de cicluri prin mărirea şi scăderea presiunii până la un anumit nivel. Rezervoarele trebuie să reziste până la efectuarea unui anumit număr de cicluri. Trebuie bine documentat numărul de cicluri până la apariţia defectuozităţii, precum şi localizarea şi descrierea defectuozităţii. Constructorul păstrează rezultatele pe întreaga durată a ciclului de viaţă a rezervorului.

23. Încercare de performanţă „scurgere înainte de spargere” (LBB): Scopul acestei încercări este acela de a demonstra că rezervorul de hidrogen prezintă scurgeri înainte de spargere. Pentru a demonstra acest lucru, vor fi efectuate cicluri de presiune asupra rezervorului prin mărirea şi scăderea presiunii până la o valoare specificată. Rezervoarele testate fie prezintă scurgeri, fie depăşesc un număr specific de cicluri de încercare fără să prezinte nicio defectuozitate. Trebuie bine documentat numărul de cicluri până la apariţia defectuozităţii, precum şi localizarea şi descrierea defectuozităţii.

24. Încercare la incendii: Scopul încercării este acela de a demonstra că rezervorul, care dispune de un sistem de protecţie împotriva incendiilor, nu se sparge atunci când este testat în condiţiile de incendiu specificate. Rezervorul, presurizat până la presiunea de funcţionare, trebuie să ventileze numai prin dispozitivul de decompresiune şi să nu se spargă.

25. Încercare de penetrare: Scopul acestei încercări este acela de a demonstra că rezervorul nu se sparge atunci când este penetrat de un glonţ. Pentru a demonstra acest lucru, întregul rezervor, împreună cu învelişul său de protecţie, este presurizat şi penetrat de un glonţ. Rezervorul nu trebuie să se spargă.

26. Încercare de expunere la substanţe chimice: Scopul încercării este acela de a demonstra că rezervorul poate rezista la expunerea la substanţele chimice specificate. Pentru a demonstra acest lucru, rezervorul este expus unor soluţii chimice diferite. Presiunea rezervorului este mărită până la o anumită valoare şi un Încercare de spargere trebuie efectuat. Rezervorul trebuie să atingă presiunea de spargere specificată, ceea ce va fi înregistrat.

27. Încercare de toleranţă la defectuozităţi ale compuşilor: Scopul acestei încercări este acela de a demonstra că rezervorul de hidrogen este capabil să reziste expunerii la presiuni ridicate. Pentru a demonstra acest lucru, fisuri având o geometrie specifică vor fi efectuate pe partea laterală a rezervorului şi se va efectua un număr specific de cicluri de presiune. Rezervorul nu trebuie să prezinte scurgeri sau să se spargă pe parcursul acestei serii de cicluri, dar poate prezenta scurgeri în timpul ciclurilor de încercare restante. Trebuie bine documentat numărul de cicluri până la apariţia defectuozităţii, precum şi localizarea şi descrierea defectuozităţii.

28. Încercare accelerată a ruperii la efort: Scopul acestei încercări este acela de a demonstra că rezervorul de hidrogen este capabil să reziste expunerii la presiuni ridicate şi la temperaturi ridicate la limita gradului de funcţionare permisibil, pe o perioadă de timp îndelungată. Pentru a demonstra acest lucru, rezervorul este expus pe o perioadă de timp specificată la condiţii de presiune şi temperatură specifice şi ulterior, este supus unor teste de spargere, astfel cum se prevede la litera (a). Rezervorul trebui să atingă o presiune de spargere specificată.

29. Ciclu de încercare a presiunii la temperaturi extreme: Scopul încercării este acela de a demonstra că rezervorul de hidrogen poate suporta variaţii de presiune în condiţii de temperatură diferite. Pentru a demonstra acest lucru, rezervorul, care nu dispune de nici un tip de înveliş de protecţie, este testat printr-un ciclu hidrostatic prin supunerea acestuia la condiţii ambiante extreme şi ulterior, se efectuează un Încercare de scurgere şi un Încercare de spargere, astfel cum se prevede la literele (k) şi (a). Rezervoarele sunt supuse ciclurilor de teste fără a prezenta vreun semn de fisură, scurgere sau desprinderea fibrei. Rezervorul nu trebuie să se spargă la o presiune specificată.

30. Încercare a impactului la şoc: Scopul încercării este acela de a demonstra că rezervorul de hidrogen rămâne operaţional după ce a fost supus unor impacturi mecanice specifice. Pentru a demonstra acest lucru, rezervorul este supus unui Încercare de cădere şi este supus unui anumit număr de cicluri de presiune. Rezervorul nu trebuie să prezinte scurgeri sau fisuri pe parcursul acestei serii de cicluri, dar poate prezenta scurgeri în timpul ciclurilor de încercare restante.

31. Încercare de scurgere: Scopul încercării este acela de a demonstra că rezervorul de hidrogen nu arată niciun fel de semn de scurgere în condiţiile specificate. Pentru a demonstra acest lucru, rezervorul este presurizat până la presiunea de funcţionare nominală a acestuia. Acesta nu trebuie să arate nici un semn de scurgere detectată prin fisuri, pori sau alte defecte similare.

32. Încercare de permeabilitate: Scopul acestei încercări este acela de a demonstra că rezervorul rămâne impermeabil dincolo de un nivel specificat. Pentru a demonstra acest lucru, rezervorul este presurizat cu hidrogen gazos până la presiunea de funcţionare nominală şi ulterior, este monitorizat pentru permeabilitate într-o cameră închisă pe o perioadă de timp determinată, în condiţii de temperatură specifice.

33. Încercarea torsiunii butucului: Scopul acestei încercări este acela de a demonstra că rezervorul de hidrogen este capabil să reziste torsiunii specifice exercitate. Pentru a demonstra acest lucru, se efectuează asupra rezervorului o torsiune din diferite direcţii. Ulterior, se efectuează un Încercare de scurgere şi un Încercare de spargere, astfel cum se prevede la literele (k) şi (a). Rezervorul trebuie să îndeplinească cerinţele privind testele la spargere şi la scurgere. Trebuie înregistrată presiunea torsiunii, de scurgere şi de spargere.

34. Ciclu de încercare a hidrogenului gazos: Scopul acestei încercări este acela de a demonstra că rezervorul de hidrogen este capabil să reziste la variaţii de presiune ridicate atunci când se utilizează hidrogen în stare gazoasă. Pentru a demonstra acest lucru, rezervorul face obiectul unui număr de cicluri de presiune prin utilizarea hidrogenului sub formă gazoasă şi un Încercare de scurgere, astfel cum se prevede la litera (k) de mai sus. Trebuie inspectate deteriorările, cum ar fi fisurarea ca urmare a oboselii sau descărcarea electrostatică a rezervorului. Rezervorul trebuie să îndeplinească cerinţele privind testul de scurgere. Rezervorul nu trebuie să prezinte nici un semn de deteriorare, cum ar fi fisurarea ca urmare a oboselii sau de descărcare electrostatică.

ANEXA V Proceduri de încercare aplicabile componentelor pe bază de hidrogen, altele decât rezervoarele concepute pentru utilizarea hidrogenului comprimat (gazos)

TIP DE ÎNCERCARE |

COMPONENTĂ PE BAZĂ DE HIDROGEN | Încercarea materialelor | Încercare de rezistenţă la coroziune | Încercare de anduranţă | Cicluri de încercare a presiunii hidraulice | Încercare de scurgere internă | Încercare de scurgere externă |

Dispozitive de decompresiune | ( | ( | ( | ( | ( | ( |

Supape automate | ( | ( | ( | ( | ( | ( |

Supape manuale | ( | ( | ( | ( | ( | ( |

Supapă de reţinere | ( | ( | ( | ( | ( | ( |

Supape de decompresiune | ( | ( | ( | ( | ( | ( |

Schimbători de căldură | ( | ( | ( | ( |

Recipiente | ( | ( | ( | ( | ( | ( |

Regulatori de presiune | ( | ( | ( | ( | ( | ( |

Senzori pentru sisteme pe bază de hidrogen | ( | ( | ( | ( | ( |

Linii de carburant flexibile | ( | ( | ( | ( | ( |

Accesorii | ( | ( | ( | ( | ( |

Filtruri de hidrogen | ( | ( | ( | ( |

Conectori de sistem de stocare amovibili | ( | ( | ( | ( | ( |

Făcând obiectul unor cerinţe specifice pentru orice tip de componente pe bază de hidrogen, procedurile de încercare care urmează să fie aplicate pentru omologarea de tip a componentelor pe bază de hidrogen, altele decât rezervoare, includ:

Încercarea materialelor:

2.1. Încercare de compatibilitate cu hidrogenul prevăzut la litera (j) din anexa III.

2.2. Încercare privind îmbătrânirea: Scopul acestei încercări este acela de a verifica dacă materialele nemetalice utilizate într-o componentă pe bază de hidrogen pot rezista împotriva îmbătrânirii. Acestea nu trebuie să prezinte fisuri vizibile în urma testării eşantioanelor.

2.3. Încercare de compatibilitate cu ozonul: Scopul încercării este acela de a verifica dacă materialul din elastomer al unei componente pe bază de hidrogen este compatibil cu expunerea la ozon. Acesta nu trebuie să prezinte fisuri vizibile în urma testării eşantioanelor.

3. Încercare de rezistenţă la coroziune, prevăzut la litera (e) din anexa III.

4. Încercare de anduranţă, prevăzut la litera (c) din anexa III.

5. Ciclurile de încercare a presiunii hidraulice, prevăzut la litera (i) din anexa III. Componentele pe bază de hidrogen nu trebuie să prezinte semne vizibile de deformare sau extruziune şi trebuie să îndeplinească cerinţele privind testele de scurgere internă şi externă.

6. Încercare de scurgere internă: Scopul acestei încercări este acela de a demonstra că, componentele pe bază de hidrogen specificate nu prezintă scurgeri interne. Pentru a demonstra acest lucru, componentele pe bază de hidrogen sunt presurizate în condiţii de temperatură diferite şi monitorizate cu privire la scurgere. Componenta pe bază de hidrogen nu trebuie să prezinte bule de aer şi scurgeri interne la un nivel superior celui specificat.

7. Încercare de scurgere externă, prevăzut la litera (b) din anexa III.

ANEXA VI Cerinţele privind instalarea componentelor şi sistemelor pe bază de hidrogen

1. Sistemul pe bază de hidrogen trebuie instalat astfel încât să fie protejat împotriva şocului.

Ar trebui izolat de sursele de căldură ale vehiculului.

2. Rezervorul de hidrogen poate fi înlăturat numai pentru a fi înlocuit cu un rezervor de hidrogen în vederea realimentării sau a întreţinerii.

În cazul unui motor cu combustie internă, rezervorul trebuie instalat în compartimentul motorului vehiculului.

Acesta trebuie să fie protejat în mod corespunzător împotriva oricărui tip de coroziune.

3. Trebuie luate măsuri în vederea prevenirii scurgerilor de hidrogen în timpul realimentării şi pentru a garanta că înlăturarea unui sistem de stocare de hidrogen amovibil este efectuată în condiţii de siguranţă.

4. Dispozitivul de realimentare trebuie asigurat împotriva dereglării şi trebuie protejat de mizerie şi apă.

5. Rezervorul de hidrogen trebuie montat şi fixat astfel încât accelerările specificate să poată fi absorbite fără a afecta siguranţa părţilor conexe atunci când rezervoarele de hidrogen sunt pline.

6. Liniile de alimentare cu carburant (hidrogen) trebuie asigurate prin intermediul unei supape automate. Linia de realimentare trebuie asigurată prin intermediul unei supape. Supapele se închid în cazul unei funcţionări defectuoase a sistemului pe bază de hidrogen sau în cazul unui alt tip de situaţie care duce la producerea unei scurgeri de hidrogen. Atunci când sistemul de propulsie este oprit, alimentarea cu carburant din rezervor către sistemul de propulsie se opreşte şi aceasta rămâne oprită până în momentul în care se necesită din nou funcţionarea sistemului.

7. Nicio o componentă pe bază de hidrogen, inclusiv materiale de protecţie care fac parte din astfel de componente, nu se proiectează dincolo de dimensiunile exacte ale vehiculului sau a structurii sale de protecţie. Acest lucru nu se aplică în cazul în care o componentă pe bază de hidrogen este protejată în mod corespunzător şi nicio parte a acestei componente nu se află în afara acestei structuri de protecţie.

8. Sistemul pe bază de hidrogen trebuie instalat astfel încât să fie protejat împotriva şocurilor, în mod cât mai rezonabil posibil, cum ar fi şocul ca urmare a mişcării componentelor vehiculului, impacturi, particule sau ca urmare a încărcării sau descărcării vehiculului sau a deplasării încărcăturii.

9. Nicio componentă pe bază de hidrogen nu poate fi situată în apropiere de ţeava de eşapament a unui motor cu combustie internă sau de altă sursă de căldură, cu excepţia cazului în care astfel componente sunt protejate în mod corespunzător.

10. Sistemul de ventilare şi de încălzire din compartimentul pasagerilor şi locurile unde este posibil fenomenul de scurgere sau acumulare de hidrogen sunt concepute astfel încât hidrogenul să nu fie absorbit în interiorul vehiculului.

11. În cazul producerii unui accident, trebuie garantat în mod cât mai practic posibil că dispozitivul de decompresiune şi sistemul de ventilare conex continuă să funcţioneze. Sistemul de ventilare al dispozitivului de decompresiune trebuie să fie protejat în mod corespunzător împotriva surselor de mizerie şi de apă.

12. Compartimentul pasagerilor vehiculului trebuie separat de sistemul pe bază de hidrogen în vederea evitării acumulării de hidrogen. Trebuie garantat că nu se produce nicio scurgere de carburant din container sau din accesoriile acestuia către compartimentul pasagerilor vehiculului.

13. Componentele pe bază de hidrogen care ar putea produce scurgeri către compartimentul pasagerilor sau al bagajelor sau către alt compartiment neventilat trebuie izolate printr-un locaş ermetic împotriva gazului sau printr-o soluţie echivalentă, astfel cum se prevede în legislaţia de punere în aplicare.

14. Dispozitivele activate electric care conţin hidrogen trebuie să fie izolate astfel încât să nu se producă nicio trecere de curent electric prin părţile care conţin hidrogen, în scopul de a preveni producerea de scântei în cazul unei rupturi.

Componentele metalice ale sistemului pe bază de hidrogen trebuie să dispună de o continuitate electrică în cazul unei defecţiuni.

15. Pot fi utilizate etichete în scopul de a indica serviciilor de salvare că se utilizează hidrogen lichid sau comprimat (gazos).

ANEXA VII

Modificări la Directiva 2007/46/CE

1. În anexa IV, partea I, punctul 62, se adaugă în tabel noul rând următor:

Obiect | Referinţa actului legislativ | Trimitere la Jurnalul Oficial | Aplicabilitate |

62 | Sistem pe bază de hidrogen | […./…/CE] | X |

3. În apendicele la anexa VI, punctul 62, se adaugă în tabel noul rând următor:

Obiect | Referinţa actului legislativ | Astfel cum a fost modificat prin | Aplicabil variantelor |

62. Sistem pe bază de hidrogen | […./…/CE] |

4. În anexa XI, apendicele 1, punctul 62, se adaugă în tabel noul rând următor:

Rubrica | Obiect | Referinţa actului legislativ | M1 ( 2 500 (1) kg | M1 ( 2 500 (1) kg | M2 | M3 |

62 | Sistem pe bază de hidrogen | […./…/CE] | Q | G+Q | G+Q | G+Q |

5. În anexa XI, apendicele 2, punctul 62, se adaugă în tabel noul rând următor:

62 | Sistem pe bază de hidrogen | […./…/CE] | X |

[1] http://ec.europa.eu/enterprise/automotive/pagesbackground/hydrogen/consultation/contributions.htm

[2] http://ec.europa.eu/enterprise/automotive/pagesbackground/hydrogen/hydrogen_final_report.pdf

[3] Directiva 2007/46/CE

[4] Directiva 2005/55/EC (JO L 275, 20.10.2005, p.1), Directiva 2005/78/EC (JO L 313, 29.11.2005, p.1)

[5] Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (JO L 171, 29.6.2007, p. 1).

[6] JO C […], […], p. […].

[7] JO C […], […], p. […].

[8] JO C […], […], p. […].

[9] [Propunerea pentru o nouă „Directivă-cadru” în prezent în curs de adoptare. COM(2003)418 şi COM(2004)738.]

[10] JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).